ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5251/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin decizia nr. 770/R-C din 12 septembrie 2008,

Curtea de Apel Pitești, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a

respins recursul declarat de Primarul Municipiului Buzău, împotriva sentinței civile

nr. 355/CA din 11 iunie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția civilă, pentru

lipsa calității procesuale.

A respins recursul declarat

de C.G., împotriva aceleiași sentințe, pentru lipsa calității procesuale.

A admis recursul formulat

de SC P.C.S. SRL, împotriva aceleiași sentințe, modifică în tot sentința atacată,

în sensul că respinge acțiunea formulată de A.P., pentru lipsa procedurii prealabile

privind autorizația de construcție și a respins acțiunea privind anularea certificatului

de urbanism ca nefondată.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de recurs a reținut cu privire la recursurile formulate de Primarul Municipiului

Buzău și C.G. că aceștia nu sunt parte în litigiu, motiv pentru care nici nu figurează

în dispozitivul sentinței atacate.

În consecință, recursul

acestora va fi respins pentru lipsă calitate procesuală, pentru că nimeni nu poate

să intervină într-un litigiu direct în calea recursului, regulă prevăzută de dispozițiile

art. 294 alin. (1) C. proc. civ. raportate la cele ale art. 316 C. proc. civ., potrivit

cărora: în apel (a fortiori în recurs) nu se poate schimba calitatea părților, cauza

sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi.

În ceea ce privește recursul

formulat de SC P.C.S. SRL, s-a constatat că Tribunalul nu s-a pronunțat asupra excepțiilor

invocate de recurentă la 13 ianuarie 2005, prin însușirea și susținerea în ședință

publică a acestor excepții invocate în scris de C.G.

A constatat instanța de

recurs că, potrivit art. 282 alin. (2) coroborat cu art. 316 C. proc. civ., împotriva

încheierilor premergătoare nu se poate face recurs decât odată cu fondul și că potrivit

art. 315 alin. (3) C. proc. civ., după casare, instanța de fond va judeca din nou,

ținând seama de toate motivele invocate înaintea instanței a cărei hotărâre a fost

casată. În consecință, prin casarea cu trimitere spre rejudecare, dispusă prin decizia

nr. 524/RC din 06 iulie 2006 a Curții de Apel Pitești, a fost casată atât sentința

nr. 197/CA din 21 noiembrie 2005, cât și încheierile premergătoare, mai exact și

încheierea din 13 ianuarie 2005. Așa fiind, instanța de fond trebuia să rejudece

excepțiile ridicate la 13 ianuarie 2005.

S-a mai reținut că nu

poate fi primită nici apărarea potrivit căreia prin casarea în parte a sentinței

și trimiterea cauzei spre rejudecare în privința anulării certificatului de urbanism

și a autorizației de construcție, judecătorul de fond era ținut să soluționeze doar

aceste cereri.

Cu privire la excepția

lipsei procedurii prealabile, Curtea de apel a constatat că această excepție este

întemeiată, potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nr. 29/1990 aplicabil în speță,

dat fiind că actele în litigiu sunt emise sub imperiul acestei legi, care trebuie

interpretat în sensul că, terța persoană trebuie să formuleze procedura prealabilă

în termen de 30 de zile de la data la care a luat cunoștință de actele administrative

a căror anulare se solicită în fața instanței. În speță, s-a constatat că reclamantul

nu a formulat deloc procedură prealabilă împotriva autorizației de construire

din 25 februarie 2003 și a hotărârii nr. 178 din 26 septembrie 2002 a Consiliului

Local al mun. Buzău în mod greșit Tribunalul apreciind că prin formularea procedurii

prealabile relativ la certificatul de urbanism s-ar subînțelege că procedura prealabilă

ar viza și actele administrative arătate.

A concluzionat în sensul

că văzând și dispozițiile art. 109 alin. (2) C. proc. civ., acțiunea reclamantului

privind anularea autorizației de construcție este prematură.

Cu privire la cererea

de anulare a certificatului de urbanism, instanța de recurs a constatat că instanța

de fond a anulat acest act sub motiv ca el ar fi fost emis pe numele pârâtei SC

P.C.S. SRL, deși cererea a fost formulată de C.G. În acest context s-a apreciat

că certificatul de urbanism nu are un caracter intuitu personae (caracter personal),

pentru a-l anula dacă a fost emis pe numele altei persoane decât cea care a formulat

cererea.

Dimpotrivă, certificatul

de urbanism are caracter real, căci prin conținutul lui sunt date informații privind

condițiile în care se poate edifica o construcție ținând cont de regulile de urbanism.

În consecință, a reținut

Curtea de Apel Pitești că ceea ce este important în speță este faptul că certificatul

a fost eliberat titularului autorizației de construcție, respectiv lui SC P.C.S.

SRL, iar faptul că cererea a fost formulată de C.G., împuternicitul acestei persoane

juridice, nu viciază legalitatea certificatului arătat.

Prin decizia nr. 719 din

27 iunie 2007, Curtea de Apel Ploiești, secția comercială, contencios administrativ

și fiscal, a respins ca inadmisibile recursurile declarate de reclamantul A.P.,

împotriva încheierii de ședință din 29 martie 2007, pronunțată de Tribunalul Buzău,

secția comercială și de contencios administrativ, și de pârâta SC P.C.S. SRL Buzău,

împotriva încheierii de ședință din 30 octombrie 2006, când s-a amânat pronunțarea

la data de 06 noiembrie 2006 pronunțată de Tribunalul Buzău, secția comercială și

de contencios administrativ.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de recurs a reținut că încheierile recurate fac parte din categoria celor

premergătoare, iar potrivit dispozițiilor art. 282 alin. (2) coroborate cu cele

ale art. 316 C. proc. civ., nu pot fi atacate decât odată cu fondul, excepția admisibilității

recursurilor fiind întemeiată.

Inițial, petentul A.P.

a formulat o cerere prin care a solicitat revizuirea deciziei nr. 770/R-C din 12

septembrie 2008 invocând ca temei dispozițiile art. 322 pct. 2 și 5 C. proc. civ.,

cerere care a format obiectul Dosarului nr. 721/46/2008, soluționată prin decizia

nr. 1145/RC din 11 decembrie 2008, fiind respinsă ca nefondată.

Prin aceeași decizie,

a fost disjunsă cererea precizatoare formulată de petent în cadrul aceluiași dosar,

care a precizat că cere revizuirea deciziei în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc.

civ. în raport cu încheierea din data de 29 august 2007 pronunțată de Curtea de

Apel Ploiești în Dosarul nr. 1723/114/2006.

În acest mod, pe rolul

Curții de Apel Pitești a fost înregistrat un nou dosar, Dosarul nr. 1044/46/2008,

în care a fost pronunțată decizia nr. 633/R-CONT din 12 mai 2010.

Prin decizia nr. 633/R-CONT

din 12 mai 2010, Curtea de Apel Pitești, secția de contencios administrativ și fiscal,

și-a declinat competența în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în ceea

ce privește soluționarea cererii de revizuire precizatoare formulată de petentul

A.P. în contradictoriu cu Primarul Municipiului Buzău și SC P.C.S. SRL Buzău, în

temeiul art. 322 pct. 7 rap. la art. 323 pct. 2 C. proc. civ.

În ședința de astăzi,

25 noiembrie 2010, petentul și-a precizat din nou cererea de revizuire, în sensul

că solicită revizuirea deciziei nr. 770/R-C din 12 septembrie 2008 în raport cu

decizia nr. 719 din 27 iunie 2007a Curții de Apel Ploiești, secția contencios administrativ

și fiscal, în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Într-adevăr, potrivit

art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea se poate cere dacă există hotărâri potrivnice,

date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină,

între aceleași persoane, având aceeași calitate.

Rațiunea acestui caz de

revizuire este determinată de necesitatea de a se înlătura nesocotirea autorității

lucrului judecat, în situația în care instanțele au pronunțat hotărâri definitive

contrare în dosare diferite, având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți.

Or, în cauza de față,

cele două decizii, socotite ca fiind potrivnice, nu se află într-o triplă identitate,

cerută de dispozițiile legale citate mai sus, acestea fiind pronunțate în cauze

care privesc doar aceleași părți, dar având obiect și cauză diferite, așa cum rezultă

din prezentarea făcută mai sus.

Astfel fiind, cererea

de revizuire va fi respinsă ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire

formulată de A.P., împotriva deciziei nr. 770/R-C din 12 septembrie 2008 a Curții

de Apel Pitești, secția comercială, contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 25 noiembrie 2010.