ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4558/2012
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4558/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului
de față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul
Tribunalului București, reclamanții M.C. și M.C.E. au chemat în judecată pârâta
SC O.T. SRL solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate
intervenită rezilierea antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat sub
nr. 317 din 29 februarie 2008 de B.N.P. P.R.M., precum și obligarea pârâtei la
restituirea sumei de 26.349,8 Euro reprezentând contravaloarea sumelor achitate
până la data de 8 iunie 2009 și la plata dobânzii legale aferente acestei sume
de la 20 octombrie 2009 până la achitarea debitului, cu cheltuieli de judecată.
În drept, au fost invocate
dispozițiile art. 969, 970, 1010, 1020, 1021 C. civ. și 1079 C. civ.
Pe cale reconvențională pârâta a
solicitat să se constate rezoluțiunea antecontractului de vânzare-cumpărare
autentificat sub nr. 317 din 29 februarie 2008 de B.N.P. P.R.M., din culpa
cumpărătorilor/reclamanților, cu aplicarea dispozițiilor art. 6.2 din
antecontract și să se constate că, în temeiul dispozițiilor art. 6.2 din
antecontract, pârâta este îndreptățită la reținerea tuturor sumelor achitate cu
titlu de avans de către reclamanți până la acea dată, aceștia fiind obligați și
la plata comisioanelor către A.I.P.R.E.
Reclamantul M.C. a depus cerere de
precizare și de modificare a acțiunii principale întrucât în urma sentinței
civile nr. 2076 din 5 martie 2010 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul
nr. 1631/280/2009, ce a avut ca obiect partaj bunuri comune, s-a luat act de
tranzacția părților, reclamanta renunțând în mod expres la drepturile și
obligațiile rezultate din antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub
nr. 317 din 29 februarie 2008 de B.N.P. P.R.M. din București.
Prin sentința comercială nr. 2298 din
3 martie 2011, Tribunalul București a admis acțiunea principală precizată
formulată de reclamantul-pârât a respins cererea reconvențională formulată de
pârâta-reclamantă SC O.T. SRL, ca neîntemeiată, a respins excepția
inadmisibilității ca neîntemeiată, a constatat intervenită rezilierea
antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 317/2008 de B.N.P. P.R.M.
și a obligat pârâta-reclamantă la restituirea sumei de 26.349,8 Euro echivalent
în lei la cursul oficial al B.N.R. din data plății reprezentând contravaloarea
sumelor achitate până la 8 iunie 2009, actualizarea debitului cu rata inflației
până la data plății efective și la plata dobânzii legale aferentă de la 20
octombrie 2009 până la achitarea integrală a debitului. Totodată a fost
obligată pârâta-reclamantă la plata sumei de 5.342,5 lei reprezentând cheltuieli
de judecată.
Curtea de Apel București, secția a Vl-a
civilă, prin decizia nr. 582 din 21 decembrie 2011, a admis apelul formulat de
apelanta SC O.T. SRL împotriva hotărârii instanței de fond a schimbat în tot
sentința comercială nr. 2298 din 3 martie 2011 în sensul că a respins acțiunea
principală, ca neîntemeiată, și a admis cererea reconvențională, dispunând
rezoluțiunea antecontractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 317 din
29 februarie 2008 de B.N.P. P.R.M. și păstrarea de către pârâta reclamantă SC O.T.
SRL a sumelor achitate de reclamantul pârât M.C. cu titlu de avans.
Împotriva acestei decizii a declarat
recurs reclamantul M.C., criticând-o pentru nelegalitate, subsumându-și
criticile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.
Înalta Curte, luând în examinare cu
prioritate, excepția timbrajului, reține că, potrivit art. l din Legea nr.
146/1997, cu referire la art. 20 alin. (l) și (2) din aceeași lege, taxele de
timbru se depun anticipat sau până la termenul de judecată stabilit de
instanță.
Potrivit prevederilor art. 20 alin.
(3) din Legea nr. 146/1997 și a normelor de aplicare a legii, în cazul în care
partea nu achită taxa judiciară de timbru, cererea va fi anulată ca netimbrată.
În speță, recurentul, a fost citat cu
mențiunea achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, potrivit
dovezii aflată la dosarul cauzei.
Constatând că recursul nu a fost
timbrat anticipat și nici până la termenul stabilit de Curte, 20 noiembrie
2012, pentru când procedura de citare a fost legal îndeplinită, că în cauză nu
operează scutirea legală de obligația timbrării, Curtea urmează să dea
eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (l) și (3) din Legea nr. 146/1997,
respectiv ale art. 35 alin. (l) și (5) din Normele Metodologice de aplicare a
Legii nr. 146/1997, cu referire la art. 9 din O.G. nr. 32/1995 modificată și să
dispună anularea ca netimbrat a recursului declarat de recurentul-reclamant M.C.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează
recursul declarat de recurentul-reclamant M.
C. împotriva deciziei nr. 582 din 21 decembrie 2011
pronunțată de Curtea de Apel București, secția a Vl-a civilă, ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședința publică, astăzi 20 noiembrie 2012.