Decizia nr. 6194/2011 — ÎCCJ, Secția I civilă · Dosar nr. 26869/3/2006

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin încheierea din 3 februarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 26869/3/2006, de Tribunalul București, secția a V-a civilă, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de investire cu formulă executorie a deciziei nr. 148 din 15 ianuarie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală și de eliberare a titlului executoriu, formulată de reclamantul O.V.L., în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și T.L., precum și cererea de anulare a încheierii din 11 septembrie 2008 a Tribunalului București, secția a V-a civilă, de investire cu formulă executorie a deciziei nr. 148 din 15 ianuarie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, în temeiul art. 335 C. proc.

civ. Apelul declarat de reclamant a fost admis, prin decizia nr. 14/A din 4 iunie 2010, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, a fost schimbată în parte încheierea Tribunalului, în sensul că a fost admisă cererea formulată în contradictoriu cu acest pârât, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă și au fost menținute celelalte dispoziții ale încheierii. Decizia a fost îndreptată prin încheierea din 27 august 2010, pronunțată de aceeași instanță, în sensul că a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice și a fost respinsă cererea formulată împotriva unei persoane lipsită de această calitate.

Împotriva deciziei Curții de Apel a declarat recurs reclamantul, fără a-l încadra în prevederile art. 304 C. proc. civ. și susținând, în esență, că prin hotărâre judecătorească i-au fost acordate daune morale în cuantum de 500.000 euro, sumă pe care nu a putut să o încaseze, deoarece avocatul T.L. a falsificat semnătura reclamantului pe o împuternicire avocațială, a obținut titlul executoriu și a încasat întreaga sumă de bani. Recursul este nul. Conform art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor. Or, recurentul nu a invocat motive de nelegalitate ale deciziei Curții de Apel, care să poată fi încadrate în prevederile art. 304 pct. 1 – 9 C. proc.

civ., ci s-a referit la săvârșirea unor infracțiuni, aspecte ce exced competenței acestei instanțe. În consecință, urmează a fi constatat nul recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Constată nul recursul declarat de reclamantul O.V.L. împotriva deciziei nr. 14/A din 04 iunie 2010 a Curții de Apel București, secția a -VII- a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, îndreptată prin încheierea din data de 27 august 2010 a aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 septembrie 2011.