ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3457/2011

Asupra cauzei de față,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1123 din 19 octombrie

2009, Tribunalul București, secția a III-a civilă, a admis contestația; a anulat

decizia nr. 375 din 14 august 2008, emisă de pârât; a obligat pe pârât să atribuie

reclamanților în proprietate, prin compensare, un alt teren situat în intravilanul

orașului Otopeni, egal ca suprafață cu terenul expropriat.

Pentru a hotărî astfel,

prima instanță a constatat, examinând cauza în ansamblul său în raport de dovezile

existente, că reclamanții I. au solicitat prin notificarea din 25 iulie 2001 să

li se acorde măsuri reparatorii prin echivalent constând în despăgubiri sau altă

suprafață de teren pe un alt amplasament, pentru imobilul teren în suprafață de

270 m.p., situat în intravilanul orașului Otopeni, teren ce a fost preluat abuziv

de către pentru construirea pasajului peste calea ferată.

Prin dispoziția de respingere

contestată de reclamanți, s-a procedat la respingerea notificării din 25 iulie 2001,

cu motivarea că petenții nu au prezentat întreaga documentație necesară pentru soluționarea

notificării menționate.

Prin decizia civilă

nr. 347A din 31 mai 2010 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru

cauze cu minori și de familie, a respins apelul formulat de apelantul - pârât Primarul

Orașului Otopeni împotriva sentinței civile nr. 1123 din 19 octombrie 2009 a Tribunalului

București, secția a III- a civilă.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de apel a reținut că împotriva acestei hotărâri judecătorești, la data

de 15 aprilie 2010, a declarat apel G.C.S. - Primarul Orașului Otopeni, care a fost

înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru

cauze cu minori și de familie, la data de 23 aprilie 2010.

Deși în cererea de apel

s-a făcut mențiunea că motivele urmează a fi depuse ulterior, apelantul-pârât nu

și-a îndeplinit această obligație legală, situație în care, potrivit art. 292

alin. (2) C. proc. civ., Curtea s-a pronunțat, în fond, numai pe baza celor invocate

la prima instanță.

Prin decizia de respingere

a notificării din 14 august 2008 emisă de Primăria Orașului Otopeni a fost respinsă

notificarea formulată de către reclamanți, cu motivarea că aceștia nu au prezentat

întreaga documentație necesară soluționării notificării: actul de vânzare-cumpărare

transcris la Notariatul de Stat București sub nr. T/1956, legalizat, certificatele

de moștenitor nr. R/1973, Q din 18 mai 1989, S din 10 septembrie 1998 și procura

din 17 august 1998 - legalizate. Aceleași considerente sunt prezentate și în referatul

întocmit de Comisia internă pentru aplicarea Legii nr. 10/2001 și întrucât acestea

sunt singurele mijloace de apărare ale pârâtului, vor constitui cadrul în care se

va exercita controlul judiciar pe baza art. 292 alin. (2) C. proc. civ.

Potrivit art. 23.2 din

Norma metodologică de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic

al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie

1989, aprobată prin din H.G. nr. 250/2007: se admit numai copii legalizate sau certificate

de pe actele doveditoare referitoare la proprietate și la calitatea de moștenitor.

Conform art. 23.3: „în cazul în care actele doveditoare referitoare la proprietate

și la calitatea de moștenitor sunt prezentate în fotocopii, se va solicita petenților

și prezentarea originalelor sau duplicatelor, în vederea verificării și certificării

acestora de către salariații entității învestite cu soluționarea notificării".

Din analiza celor două

dispoziții legale citate, rezultă că prezentarea copiilor legalizate nu constituia

o condiție sine qua non pentru admiterea cererii formulate în cuprinsul notificării,

petenții având alternativele depunerii unor copii certificate și cea a prezentării

originalelor în vederea certificării de către salariații entității învestite cu

soluționarea notificării, în cauză procedându-se în această din urmă manieră, conform

susținerilor necontestate ale reclamanților din memoriul formulat la data de 19

august 2005.

Împotriva deciziei a declarat

recurs pârâtul Primarul Orașului Otopeni care a susținut următoarele critici de

nelegalitate a hotărârii recurate:

Instanța de apel în mod

greșit a reținut că prezentarea copiilor legalizate de pe înscrisuri nu constituie

o condiție sine qua non pentru admiterea cererii formulate în cuprinsul unor copii

certificate și cea a prezentării originalelor în vederea certificării.

Se solicită admiterea

recursului, lăsând la aprecierea instanței decizia privind acordarea despăgubirilor

cerute pentru suprafața de teren ce face obiectul exproprierii.

Art. 302

1

C. proc. civ. prevede că cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității,

motivele de nelegalitate pe care se întemeiată recursul și dezvoltarea lor, iar

art. 303 C. proc. civ. prevede că recursul se motivează prin însăși cererea de recurs

sau înlăuntrul termenului de recurs.

Recursul este o cale extraordinară

de atac, iar soarta sa depinde, în primul rând, de modul în care sunt formulate

motivele de recurs, căci numai motivul evocat în scris și numai în măsura în care

acesta a fost dezvoltat poate fi cercetat de instanță.

Obligația părții de a

arăta care sunt motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 1 - 9 C.

proc. civ. ce constituie temeiul recursului, precum și dezvoltarea acestor motive,

sunt prevăzute de lege sub sancțiunea nulității recursului.

În consecință, în măsura

în care recursul nu este motivat și atunci când aspectele invocate nu pot fi încadrate

în unul dintre motivele de recurs reglementate de lege, calea de atac este lovită

de nulitate.

Susținerile recurentului

pârât nu se încadrează în motivele de nelegalitate reglementate de art. 304 C.

proc. civ., pentru declarația de recurs, pârâtul rezumându-se la a evoca istoricul

cauzei și ceea ce instanțele de fond au reținut, fără a se indica motivul de recurs

pe care se întemeiază cererea.

De altfel, criticile recurentului

pârât Primarul Orașului Otopeni au fost pentru prima dată invocate în calea procesuală

a recursului, în faza apelului constatându-se că nu au fost depuse astfel de motive,

astfel că apelul a fost soluționat prin prisma dispozițiilor art. 292 alin. (2)

C. proc. civ.

Așa fiind, constatând

și că, în cauză, nu există motive de ordine publică, în temeiul art. 306 alin. (1)

C. proc. civ., se va constata nulitatea absolută a căii de atac formulată de pârât.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul

declarat de pârâtul Primarul Orașului Otopeni împotriva deciziei civile nr. 347

A din 31 mai 2010 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze

cu minori și de familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 14 aprilie 2011.