ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2550/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2550/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra cererii de revizuire
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele
cauzei.
Decizia pronunțată
în recurs.
Prin decizia nr. 832 din 11 februarie 2011, Înalta
Curte de Casație și Justiție, a anulat ca netimbrat recursul declarat de
Direcția pentru Imigrări a Municipiului București împotriva sentinței nr. 778
din 10 februarie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal.
Cererea de
revizuire formulată de recurenta SC R.I. SRL Voluntari.
Împotriva acestei
decizii a formulat cerere de revizuire intimata SC R.I. SRL Voluntari, invocând
ca temei de drept prevederile art. 322 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
În motivarea cererii,
revizuenta a susținut că instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra capătului
de cerere privind cheltuielile de judecată cerute, solicitând admiterea cererii
de revizuire și completarea deciziei atacate, în sensul acordării cheltuielilor
de judecată, constând în onorariul de avocat.
Apărarea intimatei
Direcția pentru Imigrări a Municipiului București.
Prin întâmpinarea
formulată în cauză, intimata a solicitat respingerea cererii de revizuire, ca neîntemeiată.
II. Considerentele
Înaltei Curți, asupra cererii de revizuire
Examinând susținerile
revizuentei, prin prisma motivelor invocate, Înalta Curte constată că cererea
de revizuire este inadmisibilă.
Argumente de fapt
și de drept relevante
În conformitate cu
dispozițiile art. 322 alin. (1) C. proc. civ., sunt supuse revizuirii
hotărârile rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și
hotărârile date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul.
Din interpretarea
logico juridică a acestor prevederi legale rezultă, fără putință de tăgadă, că
pentru a se putea cere revizuirea unei hotărâri date de instanța de recurs,
legiuitorul a impus condiția ca această instanță să fi evocat fondul, ceea ce
implică fie stabilirea unei alte stări de fapt decât cea care fusese reținută
în fazele de judecată anterioare, fie aplicarea altor dispoziții legale la
împrejurările de fapt ce fuseseră stabilite, în oricare din ipoteze urmând să
se dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecății, față de cea care
fusese aleasă până în acel moment.
O astfel de situație
nu se întâlnește însă și atunci când instanța de recurs a anulat recursul ca
netimbrat, cum este și cazul deciziei ce formează obiectul cererii de
revizuire, în pricina de față.
Așadar, nu pot forma
obiectul revizuirii, neevocând fondul, hotărârile instanțelor de recurs prin
care se declină competența de soluționare a acestei căi de atac, prin care se
dă o soluție urmare actelor de dispoziție procesuală pe care le pot face
părțile (în caz de renunțare la judecata recursului, la judecata acțiunii sau
la dreptul dedus judecății, precum și de încheiere a unei tranzacții), prin
care se respinge sau se anulează recursul în temeiul unei excepții procesuale,
prin care se constată perimarea recursului, prin care se anulează recursul ca
neregulat introdus, ca netimbrat sau ca insuficient timbrat, prin care se
constată nulitatea recursului, sau prin care se respinge recursul ca nefondat
sau ca tardiv; de asemenea, hotărârile de casare intermediare prin care s-a
admis recursul și s-a casat cu reținere sau cu trimitere.
Criticile aduse
hotărârii și care vizează motivul prevăzut de art. 322 punctul 2 C. proc. civ.,
respectiv ipoteza minus petita, susținându-se că instanța nu s-a pronunțat
asupra unui lucru cerut, nu se încadrează în aceste prevederi legale.
În sensul dispozițiilor
art. 322 alin. (1) punctul 2 C. proc. civ., prin „lucru cerut” trebuie să se înțeleagă
numai cererile care au fixat cadrul litigiului, au determinat limitele acestuia
și au stabilit obiectul pricinii deduse judecății.
În speță, criticile
aduse hotărârii pronunțate în recurs nu pot fi încadrate în motivele de
revizuire prevăzute de art. 322 C. proc. civ., întrucât acestea vizează
completarea acestei hotărâri, situație în care părțile au deschisă calea
procedurală reglementată de art. 281
2
C. proc. civ.
Temeiul legal al
soluției pronunțate.
Pentru considerentele
expuse, în temeiul art. 326 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte, va respinge cererea
de revizuire ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de
revizuire formulată de SC R.I. SRL Voluntari împotriva Deciziei nr. 832 din 11
februarie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios
administrativ și fiscal, ca inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunțată, în
ședință publică, astăzi 5 mai 2011.