ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2686/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2686/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Ploiești,
la 16 aprilie 2008, Direcția Generală a Finanțelor Publice Botoșani, a declarat
recurs împotriva sentinței nr. 81 din 21 martie 2008, pronunțată de Curtea de Apel
Ploiești în Dosarul nr. 221/42/2008, solicitând admiterea recursului și pe fondul
cauzei respingerea acțiunii promovate de SC G.I.E. SA Botoșani.
În motivarea recursului
s-a susținut că în mod greșit instanța de fond, învestită cu soluționarea cererii
de suspendare, a dat mai mult decât s-a cerut, dispunând suspendarea executării
actelor administrative fiscale până la soluționarea irevocabilă a fondului cauzei,
dispoziție prevăzută de art. 15 din Legea nr. 554/2004, în situația în care cererea
a fost întemeiată pe dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004 și art. 215 C.
proc. civ.
S-a mai susținut că în
mod greșit instanța de fond a reținut că măsura A.N.A.F., de desființare a raportului
de inspecție fiscală constituie un caz bine justificat în sensul art. 2 lit.
t), fiind de natură a crea o îndoială serioasă în ceea ce privește legalitatea documentelor
fiscale contestate.
Aceasta întrucât în soluționarea
contestației împotriva deciziei nr. 27 din 31 ianuarie 2008, A.N.A.F. a admis contestația
pentru 19.543,52 RON, a desființat raportul de inspecție fiscală pentru 1.968.796
RON (cu obligația reanalizării cauzei pe aceeași perioadă) dar a menținut decizia
pentru 1.289.797,68 RON.
Pe de altă parte, se susține
că intimata-reclamantă poate să-și realizeze obiectul de activitate chiar în condițiile
în care ar achita la bugetul statului sumele menținute prin decizie, mai ales că
nu s-a formulat acțiune în justiție în anularea deciziei de impunere nr. 297 din
31 iulie 2007 și a deciziei nr. 27 din 31 ianuarie 2008.
S-a mai făcut precizarea
că SC G. a achitat o parte din sumele pentru care contestația a fost respinsă prin
decizia nr. 27 din 31 ianuarie 2008.
De precizat că prin Ordinul
de plată din 18 iunie 2008 intimata-reclamantă a achitat cauțiunea stabilită de
instanță.
Din actele cauzei Curtea
constată că prin sentința nr. 81 din 21 martie 2008, Curtea de Apel Ploiești, secția
comercială și de contencios administrativ, a admis cererea formulată de SC G.E.
SA din Botoșani, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice
Botoșani.
S-a dispus suspendarea
executării deciziei de impunere nr. 297 din 31 iulie 2007 și a raportului de inspecție
fiscală din 31 iulie 2007 până la soluționarea definitivă și irevocabilă a fondului
cauzei.
Instanța de fond a reținut
că suspendarea executării actelor administrative s-a solicitat de reclamantă întrucât
aceasta a susținut că raportul de inspecție fiscală nu este temeinic, există serioase
îndoieli asupra legalității acestuia, ce au dus la contestarea sa de către societate,
obligațiile fiscale suplimentare stabilite de organul de inspecție fiscală sunt
urmare a interpretării eronate a prevederilor legale fiscale sau comerciale, ori
de aliniere la normele contabile europene, iar executarea actelor emise de pârâtă
ar crea societății o pagubă iminentă prin imobilizarea unor surse financiare importante,
ar vătăma imaginea societății și ar avea ca și consecință pierderea încrederii clienților
și a furnizorilor, precum și a acționarilor, firma fiind listată la BVB din 1996,
bonitatea societății putând fi dovedită cu scrisori bancare, comportamentul fiscal
al societății fiind corect.
Curtea de Apel Ploiești
(unde cauza a venit prin declinare de competență de la Tribunalul Buzău) a apreciat,
în raport de actele cauzei că sunt întemeiate susținerile reclamantei potrivit cărora
obligațiile fiscale suplimentare stabilite de organele fiscale sunt rezultatul interpretării
eronate a prevederilor legale, în materie fiscală, comercială, respectiv a conformității
acestor reglementări cu legislația contabilă comunitară precum și împrejurarea că
prin decizia nr. 27 din 31 ianuarie 2008, A.N.A.F. a admis contestația administrativă
formulată de SC G.I.E. SA Botoșani. S-a anulat în parte decizia de impunere, existând
un caz bine justificat - în temeiul art. 2 lit. t) din art. 14 din Legea nr. 554/2004.
De asemenea, s-a apreciat
că prin executarea silită a creanțelor stabilite prin raportul de inspecție și decizia
de impunere s-ar vătăma petenta, deși sumele au fost diminuate prin admiterea în
parte a contestației (în condițiile în care bunuri ce aparțin patrimoniului reclamantei
sunt indisponibilizate prin aplicarea sechestrului asigurator, iar reclamanta nu
ar avea fonduri suficiente pentru a-și realiza obiectul de activitate). În patrimoniul
petentei s-ar produce un prejudiciu cert și previzibil astfel încât este îndeplinită
și condiția pagubei iminente așa cum este definită de art. 2 lit. ș) din Legea
nr. 554/2004.
Curtea constată că reținerea
argumentelor de către instanța de fond pentru acordarea suspendării executării actelor
administrative în discuție, este corectă, regăsindu-se în actele cauzei.
Împrejurarea că intimata-reclamantă
a început să plătească deja din sumele pentru care nu s-a admis contestația este
o dovadă de disciplină financiară și bună credință iar nu de acceptare a obligațiilor
bugetare suplimentare impuse.
De altfel, după formularea
cererii de suspendare, separat, intimata-reclamantă a solicitat și anularea actelor
administrative contestate. Cum însă, la data formulării cererii de suspendare a
executării în cauza de față, acțiunea de anulare a actelor administrative nu era
formulată iar întemeierea cererii de suspendare s-a făcut pe dispozițiile art. 14
din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării urmează a fi acordată până la pronunțarea
instanței de fond iar nu până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei
așa cum greșit a dispus instanța de fond în baza art. 15 din Legea nr. 554/2004.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat
de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Botoșani împotriva sentinței
civile nr. 81 din 21 martie 2008 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și
de contencios administrativ și fiscal.
Modifică în parte sentința
atacată în sensul că suspendarea deciziei nr. 297 din 31 iulie 2007 și a raportului
de inspecție fiscală din 31 iulie 2007, ambele emise de Direcția Generală a
Finanțelor Publice Botoșani, este până la pronunțarea instanței de fond.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi 25 iunie 2008.