ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5397/2012

Prin cererea înregistrată la data de 25 august 2009 pe rolul Tribunalului București, secția a IlI-a civilă, reclamantul Ț.C. a chemat în judecată pe pârâtul T.V. și a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să constate că titlul și dreptul său de proprietate asupra imobilului situat în București, str. G.A. nr. 108 A, et. 2, ap. 7, sectorul 1 sunt preferabile în raport cu cele ale pârâtului și să dispună desființarea actului de înstrăinare a imobilului. Acțiunea a fost precizată la data de 18 martie 2010, reclamantul înțelegând să solicite compararea titlurilor, urmând ca pârâtul să fie obligat să lase în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul în litigiu, precum și anularea titlului pârâtului.

La data de 25 martie 2010, în ședință publică, reclamantul a învederat instanței că obiectul cererii constă exclusiv în revendicarea imobilului, nu și în anularea titlului pârâtului, precizare consemnată în cuprinsul încheierii de la data arătată; a solicitat, deopotrivă, despăgubiri conform prevederilor art. 108 3 C. proc. civ. Prin Sentința civilă nr. 499 din 1 aprilie 2009, Tribunalul București, secția a IlI-a civilă, a respins ca neîntemeiată excepția autorității de lucru judecat, invocată de pârât și a respins, ca neîntemeiate, cererea privind acordarea de despăgubiri, precum și acțiunea promovată. Sentința pronunțată a rămas definitivă prin Decizia nr. 515/A din 30 septembrie 2010, prin care Curtea de Apel București, secția a-III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamant.

Înalta Curte urmează a constata nul recursul declarat pentru următoarele considerente: Potrivit art. 302 1 C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 304 C. proc. civ., modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol. În cuprinsul cererii de recurs care a învestit Înalta Curte, recurentul expune situația de fapt a cauzei și își arată nemulțumirile față de magistrații care au soluționat litigiul și față de durata acestuia. Cererea de recurs nu conține însă precizări de natură juridică a eventualelor greșeli pe care le conține hotărârea recurată și o minimă argumentare în drept a unor criticii de nelegalitate.

Or, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 304 C. proc. civ. Cerințele art. 302 1 C. proc. civ. trebuie interpretate în sensul formulării, prin motivele de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalității invocate, prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu aceste dispoziții legale. În consecință, constatând că niciuna din criticile formulate nu poate fi încadrată în cazurile de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ., în temeiul art. 302-303 C. proc.

civ. și art. 306 C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nul recursul declarat de reclamantul Ț.C. împotriva Deciziei nr. 515A din 30 septembrie 2010 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 septembrie 2012. Procesat de GGC - DG