ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5397/2012

Prin  cererea

înregistrată  la  data  de  25 august 2009  pe  rolul Tribunalului București,

secția a IlI-a civilă, reclamantul Ț.C. a chemat în judecată pe pârâtul T.V. și

a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să constate că

titlul și dreptul său de proprietate asupra imobilului situat în București,

str. G.A. nr. 108 A, et. 2, ap. 7, sectorul 1 sunt preferabile în raport cu

cele ale pârâtului și să dispună desființarea actului de înstrăinare a

imobilului.

Acțiunea a fost

precizată la data de 18 martie 2010, reclamantul înțelegând să solicite

compararea titlurilor, urmând ca pârâtul să fie obligat să lase în deplină

proprietate și liniștită posesie imobilul în litigiu, precum și anularea

titlului pârâtului.

La data de 25 martie

2010, în ședință publică, reclamantul a învederat instanței că obiectul cererii

constă exclusiv în revendicarea imobilului, nu și în anularea titlului

pârâtului, precizare consemnată în cuprinsul încheierii de la data arătată; a

solicitat, deopotrivă, despăgubiri conform prevederilor art. 108

3

C.

proc. civ.

Prin Sentința civilă

nr. 499 din 1 aprilie 2009, Tribunalul București, secția a IlI-a civilă, a

respins ca neîntemeiată excepția autorității de lucru judecat, invocată de

pârât și a respins, ca neîntemeiate, cererea privind acordarea de despăgubiri,

precum și acțiunea promovată.

Sentința pronunțată a

rămas definitivă prin Decizia nr. 515/A din 30 septembrie 2010, prin care

Curtea de Apel București, secția a-III-a civilă și pentru cauze cu minori și de

familie, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamant.

Înalta Curte urmează

a constata nul recursul declarat pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 302

1

C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității,

motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, iar

în conformitate cu prevederile art. 304 C. proc. civ., modificarea sau casarea

unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ

prevăzute în cuprinsul acestui articol.

În cuprinsul cererii

de recurs care a învestit Înalta Curte, recurentul expune situația de fapt a

cauzei și își arată nemulțumirile față de magistrații care au soluționat

litigiul și față de durata acestuia.

Cererea de recurs nu

conține însă precizări de natură juridică a eventualelor greșeli pe care le

conține hotărârea recurată și o minimă argumentare în drept a unor criticii de

nelegalitate.

Or, condiția legală a

dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate

instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de

art. 304 C. proc. civ.

Cerințele art. 302

1

C. proc. civ. trebuie interpretate în sensul formulării, prin motivele de

recurs, a unei argumentări juridice a nelegalității invocate, prin indicarea

dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin

precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu aceste

dispoziții legale.

În consecință,

constatând că niciuna din criticile formulate nu poate fi încadrată în cazurile

de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ., în temeiul art. 302-303 C.

proc. civ. și art. 306 C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul

declarat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul

declarat de reclamantul Ț.C. împotriva Deciziei nr. 515A din 30 septembrie 2010

a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și

de familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 18 septembrie 2012.

Procesat de GGC - DG