ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3425/2011

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 11/F din 10 iunie 2010 Curtea de Apel București, secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestație la executare, formulată de contestatoarea P.L. în contradictoriu cu intimatul Biroul Executorului Judecătoresc M.M., în favoarea Judecătoriei sector 6. Pentru a hotărî astfel, instanța a constatat, procedând la calificarea juridică a cererii, în acord cu dispoz. art. 129 alin. (4) și (6) C. proc. civ. raportate la art. 84 C. proc. civ., că a fost învestită cu soluționarea unei contestații la executare, iar nu a unei contestații la titlu (ținând seama în realizarea acestei calificări și de precizarea făcută de către contestatoare).

Potrivit art. 400 C. proc. civ., contestația se introduce la instanța de executare care, conform art. 373 C. proc. civ., este judecătoria în raza căreia se va face executarea. În speță, potrivit actelor din dosarul de executare atașate, instanța de executare este Judecătoriei sector 6, căreia i-a fost declinată competența de soluționare. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs contestatoarea, care a susținut că în mod greșit i-a fost calificată cererea ca fiind contestație la executare întrucât, în realitate, este contestație la titlu și vizează decizia nr. 296 din 3 mai 2007 a Curții de Apel București. Ulterior, contestatoarea a precizat că renunță la judecata recursului, precum și la judecata contestației la executare (conform încheierii de dezbateri din 13 aprilie 2011). În legătură cu acest act de dispoziție al părții, Înalta Curte urmează să-i dea eficiență în limitele permise de manifestarea principiului disponibilității în această fază procesuală.

Astfel, recursul exercitat în cauză are ca obiect o hotărâre de declinare a competenței, ceea ce înseamnă că judecata în cadrul lui nu putea viza decât aspecte de ordin procedural, referitoare la caracterul legal sau nu, al dezînvestirii primei instanțe. În aceste condiții, renunțarea contestatoarei la judecata recursului nu poate decât să valideze hotărârea de declinare a competenței, fără posibilitatea de a fi luate în examinare aspecte legate de contestația la executare, chiar dacă privesc renunțarea la judecata acesteia. Contestatoarea are însă posibilitatea să reitereze cererea de renunțare la judecata contestației în fața instanței de executare. Potrivit considerentelor arătate, Înalta Curte va lua act și va da eficiență, în acord cu prevederile art. 316, cu referire la art. 298 și 246 C. proc.

civ., actului de renunțare al părții doar cu privire la judecata recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Ia act de renunțarea la judecata recursului declarat de contestatoarea P.L. împotriva sentinței nr. 11F din 10 iunie 2010 a Curții de Apel București, secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 aprilie 2011.