ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 336/2012
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 336/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra cauzei de
față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.
1809/2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul 6463/110/2007 a fost
respinsă ca nefondată excepția lipsei calității procesuale active a
reclamanților iar pe fond s-au dispus următoarele:
- a fost admisă în
parte acțiunea întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 10/2001, pronunțată de reclamanții
B.A.I. și B.A.G.; a fost respinsă cererea de constatare a preluării fără titlu
ca fiind lipsită de interes și a fost obligat pârâtul Primarul Municipiului
Bacău să restituie în natură reclamanților terenul în suprafață de 1713 m.p.
situat în Bacău, cu vecinătățile: N – SC M. SA; V – SC M. SA; S – str. E. și
str. O.; E – Inspectoratul Școlar Județean Bacău;
- a fost respinsă
excepția inadmisibilității acțiunii în revendicare ca neîntemeiată;
- a fost admisă în
parte acțiunea în revendicare formulată de aceeași reclamanți în contradictoriu
cu pârâta SC M. SA și în consecință a fost obligată pârâta să lase în deplină
proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 517 m.p., jud. Bacău, cu vecinătățile: N – SC M. SA; V- SC M. SA; S – Consiliul Local Bacău și str. O.;
E – Inspectoratul Școlar Jud. Bacău, teren identificat cu culoarea roșie în
raport cu expertiza T.;
- a fost respinsă
excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Român prin
M.F.P. precum și cererea având ca obiect acordarea de despăgubiri, formulată în
contradictoriu cu Statul Român prin M.F.P. și Primarul Municipiului Bacău, ca
rămase fără obiect;
- a fost obligată
pârâta SC M. SA la plata cheltuielilor de judecată, în cuantum de 300 lei iar
Primarul Municipiului Bacău la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de
700 lei.
Pentru a hotărî
astfel, în considerentele hotărârii tribunalul a reținut următoarea situație de
fapt și de drept:
Prin cererea
înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău sub nr. 4198 din 02 iunie 2005,
reclamanții B.A.I. și B.A.G. au chemat în judecată Primăria Bacău, solicitând
obligarea acesteia la obligarea deciziei de restituire în proprietate a
terenului în suprafață de 2284 m.p., situat în Bacău, cu cheltuieli de
judecată.
În motivarea cererii,
s-a arătat că reclamanții sunt moștenitorii defunctului B.G., decedat în anul
1929 imobilul în litigiu a fost preluat fără titlu valabil în baza Decretului nr.
111/1951, conform procesului-verbal de preluare din 6 mai 1954, a procesului
verbal de inventariere din 30 octombrie 1954 și a sentinței civile nr. 549/1954.
Reclamanții au notificat în termenul legal Primăria Bacău, conform Legii nr. 10/2001,
și, deși au fost soluționate toate litigiile vizând acest teren, primăria
refuză eliberarea acestei decizii.
La termenul de
judecată din 28 septembrie 2005, reclamanții și-au completat acțiunea cu o
cerere având ca obiect revendicare, formulată în contradictoriu cu pârâta SC M.T.
SRL, prin care se solicită compararea titlurilor părților.
Prin sentința civilă nr.
1244/2005, Tribunalul Bacău a admis excepția lipsei calității procesuale active
și a respins ca atare acțiunea formulată în contradictoriu cu Primări Bacău, și
a disjuns capătul de cerere având ca obiect revendicare, iar ulterior, prin
sentința nr. 197 din 01 februarie 2006, a fost admisă excepția necompetenței
materiale a instanței și declinată competența de soluționare a cauzei în
favoarea Judecătoriei Bacău, instanță învestită în mod irevocabil cu
soluționarea acestei cauze, ca urmare a soluționării conflictului negativ de
competență de către Curtea de Apel Bacău, prin sentința civilă nr. 7 din 24
martie 2008. În consecință, la Judecătoria Bacău, cererea în revendicare a fost înregistrată inițial sub nr. 2626/2006, iar
după pronunțarea regulatorului de competență sub nr. 6483/180/2008.
În ceea ce privește
sentința civilă nr. 1244/2005, privind cererea întemeiată pe dispozițiile Legii
nr. 10/2001, în cauză au fost promovate atât calea de atac a apelului cât și a
recursului, și, ca urmare a rejudecării apelului, prin decizia civilă nr. nr. 351/2007,
Curtea de apel Bacău a admis apelul, a desființat în parte sentința de mai sus,
a respins excepția lipsei calității procesuale active a contestatorilor și a
trimis cauza la Tribunalul Bacău pentru soluționarea pe fond a contestației.
La Tribunalul Bacău,
în rejudecare, cauza a fost înregistrată sub nr. 6463/110/2007.
La data de 15
ianuarie 2008, reclamanții au depus la dosar cerere precizatoare și
modificatoare a acțiunii, prin care au solicitat, în contradictoriu cu pârâții
Municipiul Bacău, Primarul Mun. Bacău și SC M.T. SRL, să se constate preluarea
fără titlu a imobilului situat în Bacău, jud. Bacău și să se dispună
restituirea în natură a suprafeței de 2284 m.p. teren, prin soluționarea de către instanță, pe fond, a notificării, conform Deciziei nr. XX/2007 pronunțată de
Î.C.C.J. în interesul legii.
La termenul de
judecată din 14 mai 2008, instanța a respins excepția tardivității cererii de
modificare a acțiunii și a unit cu fondul excepția lipsei calității procesuale
active a reclamanților.
La rejudecare,
instanța a încuviințat pentru reclamanți proba cu înscrisurile depuse la
dosarul cauzei și cu expertiza topocadastru.
La termenul de
judecată din 16 martie 2010, reclamanții au depus la dosar o cerere precizatoare
și completatoare a acțiunii, prin care au solicitat, în contradictoriu cu SC M.T.
SRL, Municipiul Bacău, prin Primar și Statul român, prin Ministerul Finanțelor
Publice, să fie obligați pârâții să lase în deplină proprietate și liniștită
posesie terenul în suprafață de 2284 mp, astfel cum a fost determinat prin
raportul de expertiză întocmit de către expertul T.M., în baza art. 480 C. civ.,
precum și la plata sumei estimate provizoriu la 100.000 lei pentru suprafața de
teren care nu poate fi restituită, față de dispozițiile art. 480-481 C. civ și
ale Deciziei nr. 33/2008, pronunțată de Î.C.C.J. în interesul legii.
La același termen,
pârâta SC M.T. SRL a invocat excepția inadmisibilității acțiunii în
revendicare.
Pârâtul municipiul
Bacău, prin primar a formulat întâmpinare la cererea precizatoare prin care a
invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, motivat de faptul că
terenul în litigiu nu se află în patrimoniul său, precum și excepția
inadmisibilității acțiunii, față de dispozițiile Deciziei nr. 33/2008,
pronunțată de Î.C.C.J. în interesul legii.
După reunirea
cauzelor și introducerea în cauză în calitate de pârât a Statului Român, prin
Ministerul finanțelor Publice, acest pârât a formulat întâmpinare, prin D.G.F.P.
Bacău, prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive și
excepția inadmisibilității cererii.
La termenul de
judecată din 18 noiembrie 2009, instanța a unit cu fondul excepția lipsei
calității procesuale pasive a pârâtului Statul Român, prin Ministerul
finanțelor Publice.
Instanța mai reține
că, a fost învestită cu soluționarea a patru capete de cerere, ce au fost
analizate separat, împreună cu excepțiile formulate de către pârâți privitoare
la fiecare dintre aceste cereri, după cum urmează: constatarea preluării fără
titlu de către stat a imobilului în litigiu, o cerere întemeiată pe
dispozițiile Legii nr. 10/2001, formulată în contradictoriu cu pârâtul
Municipiul Bacău, prin care se solicită instanței a se pronunța pe fondul
notificării formulate de cei doi reclamanți în sensul restituirii în natură a
terenului în litigiu, o cerere în revendicare formulată în contradictoriu cu
pârâta SC M.T. SRL, precum și o cerere cu caracter subsidiar, întemeiată
de-asemenea, pe dispozițiile legii nr. 10/2001, având ca obiect acordarea de
despăgubiri bănești, formulată în contradictoriu cu pârâții Municipiul Bacău,
prin Primar și cu Statul Român, prin Ministerul finanțelor Publice.
Prin notificarea
formulată la data de 30 iulie 2001, prin mandatar R.C., reclamanții au
solicitat Primăriei Bacău să le restituie construcțiile situate în Bacău,
cunoscute sub numele de Casele Regentului B., precum și un teren în suprafață
de 4200 mp. În cererile precizatoare ulterioare, reclamanții s-au referit doar
la imobilul din str. O., în suprafață de 2284 mp, astfel încât instanța va
analiza cererea ca atare.
În cauză, reclamanții
au calitatea de persoane îndreptățite în sensul Legii nr. 10/2001, iar imobilul
în litigiu a fost preluat abuziv în fapt în 1954, iar în mod formal, în drept,
conform Decretului nr. 111/1951, prin sentința civilă nr. 549/1954, pronunțată
de Tribunalul popular al orașului Bacău, în care figurează ca pârât G.B.
În vederea
identificării imobilului în litigiu, s-au efectuat două expertize.
Din schița întocmită de
expert, care a identificat suprafața de teren în litigiu, rezultă că între
terenul în litigiu și cel deținut de pârâta SC M.T. SRL există suprapunere pe o
suprafață de 571 mp, diferența de 1713 mp teren fiind în domeniul public al
municipiului Bacău, fiind teren aferent construcției denumită „Casele
Regentului B.” ce este monument istoric, astfel cum rezultă din adresele aflate
la filele 50, 51, dosar nr. dosar nr. 6483/180/2008.
Având în vedere că
notificarea nu a fost soluționată până în prezent, iar terenul de 1517 mp se
află în proprietatea pârâtului Mun. Bacău, prin primar, față de prevederile
Deciziei nr. XX/2007 a Î.C.C.J., instanța a admis cererea și a obligat pârâtul
Primarul Mun. Bacău să restituie în natură acest teren, astfel cum a fost
identificat de expert.
În ceea ce privește
acțiunea în revendicare formulată în contradictoriu cu pârâta SC M.T. SRL,
instanța a reținut că pârâta a invocat excepția lipsei calității procesuale
active a reclamanților precum și excepția inadmisibilității cererii.
S-a constatat că, așa
cum a fost formulată, în paralel cu cererea întemeiată pe dispozițiile Legii nr.
10/2001, acțiunea în revendicare are caracter subsidiar în viziunea
reclamanților, pentru ipoteza în care din actele de la dosar reieșea că
suprafața de teren în litigiu nu se mai regăsește nici măcar parțial în
patrimoniului pârâtului Mun. Bacău.
Sub acest aspect
tribunalul reține că, pornind de la premisa că admisibilitatea unei acțiuni
trebuie analizată raportat la momentul introducerii ei și reprezintă
îndreptățirea reclamanților de a accede la o instanță de judecată, cererea de
față apare a fi admisibilă, arătându-se că, în cauzele de acest gen, excepția
inadmisibilității depășește limitele unei excepții de procedură, implicând
analizarea unor aspecte de fond.
Astfel, cu privire la
această excepție, instanța a reținut că ambele părți au invocat, în susținerea
și, respectiv, respingerea excepției, Decizia nr. 33/2008, pronunțată de Î.C.C.J.
în interesul legii nr. 10/2001. Astfel, pârâta a invocat concursul dintre
dreptul comun și legea specială, rezolvat de Î.C.C.J. în favoarea Legii nr. 10/2001,
în sensul că acțiunile în revendicare promovate ulterior apariției acestei
legi, mai ales în situația în care s-a uzat de procedura prevăzută de această
lege, sunt inadmisibile. Pe de altă parte, reclamanții se prevalează de teza a
II-a a acestei decizii, referitoare la neconcordanțele dintre legea specială și
C.E.D.O.
S-a mai reținut că, atât
acțiunea întemeiată pe Legea nr. 10/2001 cât și acțiunea în revendicare, au
avut în vedere întreaga suprafață de teren de 2284 mp, însă din raportul de
expertiză T. rezultă că pârâta deține din terenul revendicat doar suprafața de
571 mp.
Cu privire la
excepția lipsei calității procesuale active, instanța a reținut că, întrucât
bunul revendicat a fost preluat în mod abuziv de către autoritățile comuniste,
dreptul de proprietate nu a ieșit nici un moment din patrimoniul persoanei
deposedate, fiind transmis reclamanților, ca moștenitori, astfel încât aceștia
au calitate procesuală activă în cadrul acțiunii în revendicare.
Pe fondul cererii,
instanța a reține că pârâta SC M.T. SRL invocă ca titlu de proprietate sentința
civilă nr. 1690/2004, pronunțată de Tribunalul Bacău, secția comercială și de
contencios administrativ, în contradictoriu cu pârâta A.T.C.O.M. Bacău, prin
care s-a constatat că pârâta a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate
asupra suprafeței de teren de 2289 mp teren din Bacău.
Din raportul de
expertiză T. rezultă că această suprafață de teren, proprietatea pârâtei se
suprapune parțial, pentru suprafața de 571 mp, astfel încât acțiunea în
revendicare este admisibilă doar în parte.
Instanța a apreciat
că titlul reclamanților este preferabil față de cel al pârâtei și că aceasta a
fost de rea-credință la dobândirea terenului ce face obiectul sentinței civile nr.
1690/2004. Astfel, după ce promovează în contradictoriu cu Mun. Bacău o acțiune
în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune, pentru
suprafața de 2289 mp teren, respinsă irevocabil prin decizia civilă nr. 996/2003
a Curții de Apel Bacău, pârâta, cu rea-credință, mai formulează o acțiune
similară, de data aceasta în contradictoriu cu A.T.C.O.M. Bacău, pârâtă ce este
de acord cu acțiunea, astfel încât aceasta este admisă de către aceeași
instanță, iar sentința nr. 1690/2004 (titlul pârâtei) devine irevocabilă prin
neexercitarea căilor de atac.
Dincolo de
reaua-credință a pârâtei SC M.T. SRL în obținerea titlului de proprietate,
instanța a reținut că titlul reclamanților este preferabil pentru că este
anterior și pentru că la baza titlului pârâților și a pretinsei posesii,
respectiv folosinței exercitate de autorii pârâtei stă abuzul exercitat de
statul român cu ocazia deposedării, abuz care se convertește, astfel cum însuși
art. 2 din Legea nr. 10/2001 prevede, în inexistența unui titlu.
S-a constatat că
acțiunea în revendicare este întemeiată, fiind admisă în parte, iar pârâta SC M.T.
SRL a fost obligată la a lăsa în deplină proprietate și liniștită posesie
suprafața de 571 mp, astfel cum a fost identificată de expert.
În ceea ce privește
cererea având ca obiect acordarea de despăgubiri bănești, formulată în
contradictoriu cu pârâții Municipiul Bacău, prin Primar și cu Statul Român,
prin Ministerul finanțelor Publice, instanță a reținut că aceasta are caracter
subsidiar, față de cererea de restituire în natură, respectiv de revendicare.
Ca atare, față de soluțiile date acestor cereri, instanța a apreciat că atât
cererea în despăgubiri, cât și excepția lipsei calității procesuale pasive a
pârâtului Statul Român, prin Ministerul finanțelor Publice au rămas fără
obiect, și au fost respinse ca atare.
Împotriva hotărârii
pronunțate de instanța de fond au formulat apel pârâta SC M.T. SRL și pârâtul
Primarul Municipiului Bacău.
Apelanta SC M.T. SRL
Bacău a criticat hotărârea pronunțată de tribunal pentru următoarele aspecte:
- motivarea hotărârii
este lipsită de logică și abundă în argumente contradictorii, concluzia fiind
că această stare se datorează copierii unor pasaje din alte locuri și transpuse
în hotărârea judecătorească;
- nelegal a fost
soluționată excepția calității procesuale active a reclamanților în condițiile
în care aceștia au revendicat un bun despre care pretind că a fost proprietatea
bunicului lor G.B., decedat în anul 1929, și că în cauză lipsesc dovezilor care
să stabilească că reclamanții sunt succesorii legali ai acestuia;
- nelegal a fost
soluționată excepția inadmisibilității acțiunii în revendicare; tribunalul
aplicând și interpretând greșit Decizia nr. 33 din 9 iunie 2008 a Î.C.C.J.;
- pe fondul cauzei,
apelanta susține că reclamanții nu au probat cererea în revendicare, respectiv
nu au dovedit cu acte dreptul de proprietate asupra terenului.
În ceea ce privește
apelul declarat de pârâtul Primarul municipiului Bacău, prin acesta se critică
hotărârea instanței de fond susținându-se că prin aceasta s-a stabilit o
situație de fapt eronată întrucât stabilește în mod nereal restituirea unor
suprafețe de teren în sarcina municipiului Bacău, suprafețe de teren pe care
municipiul Bacău nu le deține în proprietate.
Curtea de Apel Bacău
prin decizia nr. 8 din 2 februarie 2011 a respins ca nefondate apelurile.
În considerentele
deciziei s-a reținut că, din probele administrate rezultă de asemenea că
terenul în litigiu ca și construcția edificată pe acesta a aparținut autorilor
reclamanților.
Aceste bunuri au fost
înscrise în evidențele fiscale, până la nivelul anilor 1950, ca aparținând
defunctei Z.B. – pentru ca ulterior, fără a exista un act de preluare,
imobilele apar în aceleași evidențe ca aparținând fostei Întreprinderi de
Locuințe și localuri.
În ceea ce privește
modalitatea acordării acestor reparații Curtea constată că instanța de fond a
făcut în mod corect aplicarea dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 10/2001, prin
care legiuitorul a urmărit să ofere măsuri reparatorii cât mai adecvate
foștilor proprietari sau după caz moștenitorilor acestora deposedați abuziv de
statul comunist.
Pentru a se pronunța
pe restituirea în natură de altfel și în revendicare, tribunalul a înlăturat
argumentat expertiza G. și s-a raportat la expertiza efectuată de expertul T. a
cărei schiță, după refacerea expertizei se coroborează cu documentația cadastrală
întocmită de pârâta SC M.T. SRL, în baza sentinței civile nr. 1690/2004.
În ceea ce privește
critica adusă de apelanta SC M.T. SRL cu privire la respingerea
inadmisibilității acțiunii în revendicare, curtea apreciază ca fiind corectă
soluția tribunalului.
Împotriva acestei din
urmă hotărâri au declarat recurs pârâtele SC M.T. SRL și Primăria Municipiului
Bacău invocând incidența dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recurenta pârâtă SC M.T.
SRL critică hotărârea sub următoarele aspecte:
- Instanța a încălcat
dispozițiile art. 295 alin. (1) C. proc. civ. care circumscriu că instanța de
apel va verifica în limitele cererii de apel stabilirea situației de fapt și
aplicarea legii de primă instanță.
- Nu s-a verificat
aplicarea legii de către prima instanță în sensul că nelegal instanța fondului
a soluționat o cerere de revendicare întemeiată pe art. 480 C. civ. „o
conexare” total nelegală cu acțiunea principală întemeiată pe dispozițiile
Legii nr. 10/2001, încălcând astfel limitele competenței sale materiale având
în vedere și faptul că Curtea de Apel Bacău prin sentința civilă nr. 7 din 24
martie 2008 a stabilit irevocabil competența materială de soluționare a cererii
în revendicare în favoarea Judecătoriei Bacău, cauza fiind înregistrată la
această instanță sub nr. 6463/110/2007.
- Instanțele fondului
au ignorat dispozițiile art. 164 alin. (1) C. proc. civ. care prevăd
posibilitatea întrunirii mai multor pricini numai dacă se află la instanța de
același grad. În speță Tribunalul și Judecătoria nu sunt instanțe de același
grad. Acțiunea în revendicare a fost soluționată de o instanță necompetentă,
respectiv Tribunalul Bacău în condițiile în care această acțiune cădea în
competența Judecătoriei Bacău pe baza unui regulator de competență irevocabil.
În subsidiar a
solicitat respingerea acțiunii în revendicare ca prematură sau ca neîntemeiată.
Recurenta – pârâtă
Primăria Municipiului Bacău critică hotărârea arătând că nu s-a stabilit o
situație de fapt certă.
Examinând criticile
formulate prin intermediul cererilor de recurs se constată următoarele:
Recursul pârâtei SC M.T.
SRL.
În principal,
recurenta SC M.T. SRL critică hotărârea ca fiind nelegală sub aspectul
aplicării dispozițiilor art. 164 alin. (1) C. proc. civ. care prevăd posibilitatea
„întrunirii mai multor” pricini numai dacă se află la instanțe de același grad
precum și faptul că, în soluționarea acțiunii în revendicare s-au ignorat
hotărâri irevocabile respectiv sentința civilă nr. 7 din 24 martie 2008
pronunțată de Curtea de Apel Bacău care stabilea că, acțiunea în revendicare
cade în competența Judecătoriei Bacău. Problema de drept ce privește competența
materială de soluționare a acțiunii în revendicare, susține recurentul, a fost
stabilită și prin regulator de competență.
Pentru a răspunde acestor
critici trebuie menționat mai întâi că, prezentul demers judiciar a mai parcurs
un ciclu procesual, când, problema competenței materiale de soluționare a
acțiuni în revendicare formulată de reclamant în contradictoriu cu SC M.T. SRL
s-a stabilit prin sentința civilă nr. 7 din 24 martie 2008 pronunțată de Curtea
de Apel Bacău ca regulator de competență.
Hotărârea Curții de
Apel Bacău sus arătată, prin care s-a soluționat conflictul negativ de
competență ivit între Tribunalul Bacău și Judecătoria Bacău, în ceea ce
privește competența materială de soluționare a acțiunii în revendicare în
contradictoriu cu SC M.T. SRL, a rămas irevocabilă prin nerecurare.
Cererea în
revendicare întemeiată pe dispozițiile art. 480 C. civ., în contradictoriu cu
SC M.T. SRL a fost alăturată cererii în restituire formulată în baza legii
speciale, respectiv Legea nr. 10/2001 dar, prin sentința civilă nr. 1244/2005
pronunțată de Tribunalul Bacău s-a disjuns capătul de cerere având ca obiect
revendicare stabilindu-se irevocabil că acțiunea în revendicare în
contradictoriu cu SC M.T. SRL cade în competența de soluționare a Judecătoriei
Bacău, pe rolul căreia cauza a fost înregistrată, în vederea soluționării, sub nr.
6483/180/2008.
În cel de-al doilea
ciclu procesual, când cererea în restituirea imobilului formulată în baza Legii
nr. 10/2001 a fost trimisă spre rejudecare la Tribunalul Bacău, la termenul de judecată din 24 iunie 2009, tribunalul „a admis excepția
litispendenței” și a dispus reunirea cererii întemeiată pe dispozițiile legii
speciale cu cererea în revendicare ce fusese disjunsă în primul ciclu procesual,
(pe motiv că acțiunea în revendicare întemeiată pe dispozițiile art. 480 C.
civ. în contradictoriu cu SC M.T. SRL nu poate fi judecată împreună cu cererea
de restituire formulată în contradictoriu cu Primăria Municipiului Bacău).
Problemele de drept
procesual, privind soluționarea celor două cereri cu care a fost învestit
Tribunalul Bacău, au fost dezlegate în primul ciclu procesual prin sentința
civilă nr. 7 din 24 martie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Bacău care a
stabilit irevocabil că cererea având ca obiect revendicare formulată în
contradictoriu cu SC M.T. SRL cade în competența de soluționare a Judecătoriei
Bacău unde s-a și înregistrat această cerere.
Or, a nesocoti
soluția definitivă dată de Curtea de Apel Bacău privind competența de
soluționare a cereri în revendicare întemeiată pe dispozițiile art. 480 C. civ.
echivalează cu încălcarea principiului securității raporturilor juridice care
presupune, printre altele, că soluțiile definitive date de instanțele
judecătorești să nu mai poată fi contestate.
Mai mult, au fost
încălcate toate normele procesuale privind excepția litispendenței care, pentru
a fi admisă, presupune ca cererile să fie identice prin părți, obiect și cauză.
Pricinile identice trebuie să se afle pe rolul unor instanțe deopotrivă
competente. Dacă una din instanțe nu este competentă, necompetența are
prioritate în fața excepției de litispendență.
În speță, prin
hotărâri irevocabile s-a cercetat și s-a soluționat irevocabil aspectele de
drept privind competența de soluționare a cererii în revendicare întemeiată pe
dispozițiile art. 480 C. civ. și s-a stabilit că soluționarea acestei cereri
cade în competența de soluționare a Judecătoriei Bacău.
În atare condiții
excepția litispendenței nu mai avea prioritate.
Excepția
litispendenței a fost nelegal admisă și pentru faptul că, aceasta a fost
invocată în fața instanței cu grad mai înalt, or, dacă pricinile identice se
află înaintea unor instanțe de grad diferit, excepția litispendenței se invocă
la instanța de grad inferioară, întrucât în acest caz întrunirea pricinilor se
face la instanța cu grad mai înalt.
În situația în care
excepția litispendenței, din greșeală,a fost invocată în fața instanței cu grad
mai înalt, cum este speța supusă analizei, excepția va fi respinsă.
În speță, excepția
litispendenței a fost invocată în fața instanței cu grad mai înalt, astfel că,
în mod greșit a fost admisă.
În atare condiții,
motivul de nelegalitate vizând aplicarea greșită a dispozițiilor procedurale
privind excepția de litispendență sunt fondate, motiv pentru care se va admite
recursul pârâtei SC M.T. SRL, se vor casa în parte ambele hotărâri, numai cu
privire la soluționarea acțiunii în revendicare formulată de reclamanți pe care
o va trimite spre rejudecare la Judecătoria Bacău.
Motivele de recurs
privind fondul acțiunii în revendicare vor fi avute în vedere la rejudecarea
cauzei de instanța competentă care va soluționa cauza în fond.
Recursul pârâtei
Primăria Municipiului Bacău.
Prin motivele de
recurs, recurenta Primăria Municipiului Bacău critică ambele hotărâri arătând
că ambele instanțe au stabilit greșit situația de fapt. În ședința publică din
12 ianuarie 2012 s-a invocat excepția nulității recursului.
În ceea ce privește
excepția nulității recursului.
Modificarea sau
casarea unei hotărâri prin intermediul recursului se poate obține doar în
condițiile de nelegalitate strict reglementate prin dispozițiile art. 304 C.
proc. civ.
În speța supusă
analizei recurenta Primăria Municipiului Bacău, nu s-a conformat obligației de
a indica aspecte de nelegalitate care să facă posibil controlul hotărârii, iar
pe de altă parte modalitatea de redactare a motivelor nu permite instanței să
realizeze, în condițiile art. 306 alin. (3) C. proc. civ. încadrarea în
limitele prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
În expunerea
motivelor se face referire la aspecte strict legate de stabilirea situației de
fapt a imobilului și a cărui încadrare în dispozițiile art. 304 C. proc. civ.
este imposibilă.
Întrucât recurentul
nu s-a conformat exigențelor cerute de art. 303 alin. (2) C. proc. civ.,
neindicând în cererea sa niciunul din motivele de casare și de modificare
prevăzute de art. 304 C. proc. civ. și nu a formulat critici care să permită
încadrarea lor din oficiu, într-unul din cauzele expres și limitativ prevăzute
de textul legal sus menționat, rezumându-se la expunerea unor succesiuni da
fapte și afirmații pe care nu le-a structurat din punct de vedere juridic,
nesubliniind relevanța pe care acestea o prezintă pentru cazurile limitative
prevăzute de lege va aplica sancțiunea nulității recursului conform art. 306 C.
proc. civ.
În concluzie, în
raport de cele reținute în analiza celor două recursului, Înalta Curte în baza art.
312 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursul recurentei SC M.T. SRL, va casa
în parte decizia recurată și sentința Tribunalului Bacău, numai cu privire la
capătul de cerere referitor la soluționarea acțiunii în revendicare, pe care o
trimite spre rejudecare la Judecătoria Bacău și se va constata nul recursul
pârâtei Primăria Municipiului Bacău.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul
declarat de pârâtul Primarul Municipiului Bacău împotriva deciziei civile nr. 8
din 02 februarie 2011 a Curții de Apel Bacău – secția civilă, cauze minori,
familie, conflicte de muncă, asigurări sociale.
Admite recursul
declarat de pârâta SC M.T. SRL împotriva deciziei civile nr. 8 din 02 februarie
2011 a Curții de Apel Bacău – secția civilă, cauze minori, familie, conflicte
de muncă, asigurări sociale.
Casează în parte
decizia atacată și sentința civilă nr. 1809/D din 16 decembrie 2009 a Tribunalului Bacău – secția civilă numai cu privire la capătul de cerere referitor la
soluționarea acțiunii în revendicare formulată de reclamanții B.A.G. și B.A.I. în
contradictoriu cu pârâta SC M.T. SRL, pe care o trimite spre rejudecare la Judecătoria Bacău.
Menține restul
dispozițiilor deciziei atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 24 ianuarie 2012.