ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4263/2010

Asupra cererii de revizuire

de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ

și fiscal, prin decizia nr. 3626 din 28 septembrie 2009, a admis recursurile declarate

de Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Mehedinți, Ministerul Agriculturii

și Dezvoltării Rurale împotriva sentinței civile nr. 1156 din 16 martie 2009 a Tribunalului

Mehedinți și a modificat sentința atacată în sensul respingerii acțiunii reclamanților.

Pentru a hotărî astfel,

instanța a reținut că reclamanții au calitatea de funcționari publici, fiind salarizați

în raport de dispozițiile Legii nr. 188/1999, privind Statutul funcționarilor publici,

O.U.G. nr. 92/2004, O.G. nr. 2/2006 și O.G. nr. 6/2007, modificată prin O.G.

nr. 9/2008.

S-a mai reținut că dispozițiile

art. 31 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 stabilesc în mod generic compunerea salariului

la care este îndreptățit funcționarul public, arătând că acesta cuprinde salariul

de bază, sporul de vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul corespunzător

de salarizare, iar prin O.U.G. nr. 92/2004 și O.G. nr. 2/2006, s-a dispus suspendarea

succesivă a ultimelor două componente, suspendare ce a operat până la intrarea în

vigoare a O.G. nr. 6/2007, act normativ care nu a mai preluat dispozițiile referitoare

la aceste drepturi.

În raport de aceste prevederi

legale, instanța de recurs a apreciat că, având în vedere și dispozițiile art. 31

alin. (3) din Legea nr. 188/1999, potrivit cărora salarizarea funcționarilor publici

se face în conformitate cu legea privind stabilitatea sistemului unitar de salarizare,

în concret, modalitatea de stabilire a salariului se realizează prin lege organică,

în raport de cadrul general stabilit de Statut, iar în condițiile în care Statutul

nu prevede în prezent criterii concrete de determinare a drepturilor bănești solicitate,

procentul de 25% indicat de reclamanți este arbitrar și fără susținere legală.

S-a reținut că, în acest

sens, s-a pronunțat și Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 820 din 03 iulie

2008, precum și practica constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, apreciindu-se

totodată că cererea reclamantului nu poate beneficia de protecția art. 1 din Protocolul

nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, atâta vreme cât creanța invocată

de acesta nu este constatată printr-o hotărâre irevocabilă.

Împotriva acestei decizii

au formulat cerere de revizuire C.V., S.S., N.E., L.C., D.E., L.A., O.M.I., T.L.,

M.D., H.E., C.S., G.L., Z.D., S.D.M., D.I., S.M., C.A.G.

Prin cererea de revizuire

s-a solicitat anularea în totalitate a deciziei nr. 3626 din 28 septembrie 2009

pronunțată de Curtea de Apel Craiova, invocându-se contrarietatea acestei hotărâri

cu alte decizii pronunțate de Curtea de Apel Craiova, prin care aceleași drepturi

de natură salarială au fost acordate altor funcționari publici.

În acest sens au fost

invocate decizia nr. 2550 din 04 decembrie 2008, decizia nr. 2553 din 20 mai 2009,

decizia nr. 1604 din 02 aprilie 2009, pronunțate de Curtea de Apel Craiova.

Curtea de Apel Craiova,

prin decizia nr. 434 din 18 februarie 2010, a declinat competența de soluționare

a cererii în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în raport de prevederile

art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., reținând că, fiind vorba de contrarietate

dintre două sau mai multe hotărâri pronunțate de această Curte de apel, soluționarea

revizuirii revine instanței supreme.

Asupra cererii de revizuire

a deciziei civile nr. 3626 din 28 septembrie 2009 a Curții de Apel Craiova, Înalta

Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Art. 322 alin. (1)

pct. 7 C. proc. civ. admite revizuirea unei hotărâri judecătorești în următoarele

condiții:

„Dacă există hotărâri

definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau grade deosebite în una

și aceeași pricină între aceleași persoane având aceeași calitate”.

Având ca reper textul

legal precizat rezultă că, în speță nu este îndeplinită condiția ca decizia nr.

3626 din 28 septembrie 2009 și deciziile invocate (decizia nr. 2550 din 04

decembrie 2008, decizia nr. 2553 din 20 mai 2009, decizia nr. 1604 din 02

aprilie 2009) - ale Curții de Apel Craiova, să fi fost pronunțate în același litigiu,

adică să fi existat tripla identitate de elemente – părți, obiect și cauză, ci au

fost date în procese diferite, față de persoane diferite.

Față de cele ce preced,

în baza art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție

va respinge cererea de revizuire formulată de C.V., S.S., N.E., L.C., D.E., L.A.,

O.M.I., T.L., M.D., H.E., C.S., G.L., Z.D., S.D.M., D.I., S.M., C.A.G. împotriva

deciziei nr. 3626 din 28 septembrie 2009 a Curții de Apel Craiova .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire

formulată de C.V., S.S., N.E., L.C., D.E., L.A., O.M.I., T.L., M.D., H.E., C.S.,

G.L., Z.D., S.D.M., D.I., S.M., C.A.G. împotriva deciziei nr. 3626 din 28 septembrie

2009 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 12 octombrie 2010.