ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.09.2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3527/2012

HOTĂRÂRE
14.09.2012
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3527/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1) Cererea de chemare

în judecată

Prin acțiunea

înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba Iulia - secția de contencios

administrativ și fiscal, reclamanta P.F. a solicitat, în contradictoriu cu

pârâții Comisia Superioara de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți

și Direcția Generală pentru Protecția Persoanelor cu Handicap din cadrul

Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, anularea Deciziei nr. 5517

din 13 decembrie 2010.

În motivarea

acțiunii, reclamanta a arătat că este luata în evidență încă din anul 2005, cu

grad de handicap grav, cu asistent personal pentru demență Azheimer având

constituit dosarul medical, în vederea evaluării persoanelor adulte cu

handicap, iar la data de 05 august 2010 Comisia Județeană Hunedoara i-a

eliberat Certificatul de încadrare în grad de handicap, fiindu-i întocmit un

nou dosar de evaluare în care figurează ca având doar grad de handicap mediu și

un alt diagnostic, diferit de cel cu care este luată în evidență încă din anul

2005 în dosarul inițial, a contestat acest certificat, însă Comisia Superioară

i-a emis Decizia de încadrare în grad de handicap nr. 5517 din 13 decembrie 2010

fără vreun alt răspuns.

Prin întâmpinare,

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale a arătat că acțiunea a rămas

fără obiect, întrucât din data de 30 martie 2009 reclamanta beneficiază de

gradul de handicap grav cu asistent personal, pe durată nedeterminată, ca

urmare a emiterii Deciziei nr. 2504 din 07 martie 2011 prin care a fost pusă în

executare Decizia nr. 1055/2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

2) Soluția instanței

de fond

Prin sentința nr. 143

din 3 mai 2011, Curtea de Apel Alba Iulia - secția contencios administrativ și

fiscal a admis acțiunea, a anulat decizia de încadrare în grad de handicap nr. 5517

din 13 decembrie 2010 emisă de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu

Handicap pentru Adulți și certificatul de încadrare în grad de handicap din 05

august 2010, obligând pârâtele să plătească reclamantei suma de 500 lei,

cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța

această soluție, prima instanță a reținut, în esență, următoarele:

Prin certificatul din

30 martie 2009 Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap din cadrul

Consiliului Județean Hunedoara a dispus încadrarea reclamantei în grad de

handicap grav, deficiență funcțională gravă, cu asistent personal pe o perioadă

de 6 luni, cu termen de revizuire la 31 august 2009, iar împotriva acestuia

reclamanta a formulat în termen legal contestație la Comisia Superioară.

Prin decizia nr. 8745

din 06 iulie 2009 emisă de Comisia Superioară au fost menținute constatările

certificatului din 30 martie 2009, însă cu perioadă de valabilitate de 12 luni,

astfel cum rezultă din adresa din 08 octombrie 2010 depusă la fila 6 din dosar.

Potrivit susținerilor

reclamantei, necontestate de către pârâți, decizia nr. 8745 din 06 iulie 2009 a

fost anulată prin sentința nr. 131/2010 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia,

care a fost menținută prin decizia nr. 1055/2011 a Înaltei Curți de Casație și

Justiție, fiind obligată Comisia Superioară să emită o nouă decizie cu aceleași

constatări, însă cu caracter permanent.

Ulterior pronunțării

sentinței nr. 131/2010 de către Curtea de Apel Alba Iulia, Comisia de evaluare

a persoanelor adulte cu handicap din cadrul Consiliului Județean Hunedoara a

emis certificatul din 05 august 2010, prin care s-a dispus încadrarea

reclamantei în grad de handicap mediu, deficiență funcțională medie, pe o

perioadă de 12 luni, cu termen de revizuire la 05 iulie 2011, menținut prin

decizia nr. 5517 din 13 decembrie 2010 a Comisiei Superioare.

Prin decizia nr. 2504

din 07 martie 2011 dată de Comisia Superioară în executarea hotărârilor

judecătorești menționate reclamanta a fost încadrată retroactiv în grad de

handicap grav cu caracter permanent, începând cu data de 30 martie 2009.

Prima instanță a

reținut că susținerea pârâtei potrivit căreia acțiunea a rămas fără obiect,

prin emiterea deciziei nr. 2504 din 07 martie 2011, nu poate fi primită,

întrucât această decizie a fost emisă ca urmare a anulării deciziei nr. 8745

din 06 iulie 2009 de către instanța de contencios administrativ și nu în cadrul

unei reevaluări periodice, ulterioare deciziei nr. 5517 din 13 decembrie 2010

atacată în prezenta cauză.

Concluzionând,

judecătorul fondului a apreciat că în condițiile în care reclamantei i-a fost

recunoscut gradul de handicap grav cu caracter permanent începând cu data de 30

martie 2009, se impune anularea deciziei nr. 5517 din 13 decembrie 2010 și a

certificatului de încadrare în grad de handicap din 05 august 2010, care atestă

un grad de handicap diferit de cel stabilit retroactiv ca urmare a punerii în

executare a sentinței nr. 131/2010 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia,

devenită irevocabilă prin decizia nr. 1055/2011 a Înaltei Curți de Casație și

Justiție, vătămarea reclamantei rezultând din deținerea a două certificate de

încadrare în grad de handicap cu efecte diferite.

II.

Instanța de recurs

Împotriva

acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Muncii Familiei și

Protecției Sociale, care a criticat sentința pentru nelegalitate și

netemeinicie, arătând că acțiunea reclamantei este lipsită de interes, deoarece

ulterior deciziei atacate – decizia nr. 5517 din 13 decembrie 2010 s-a emis

decizia nr. 2504 din 7 martie 2011 prin care s-a recunoscut acesteia gradul

grav de handicap cu asistent personal, din 30 martie 2009, pe o durată

nedeterminată.

S-a

mai arătat că potrivit art. 90

1

din Legea nr. 448/2006 numai

Ministerul Muncii Familiei și Protecției Sociale avea calitatea procesuală

pasivă în cauză, nu și Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap

și cu atât mai puțin Direcția Generală Protecția Persoanelor cu Handicap.

În

drept, s-au invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

2.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Analizând

sentința criticată prin prisma motivelor de recurs, ținând cont de actele și

lucrările dosarului, precum și de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată

că este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, după cum se va arăta în

continuare:

Obiectul litigiului

l-a constituit statutul reclamantei de persoană cu handicap grav, de care

intimata – reclamantă a fost privată prin decizia Comisiei Superioare de

Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap nr. 5517 din 13 decembrie 2010, care

a încadrat-o în gradul „mediu” de handicap, revizuibil la 12 luni.

Urmare a obligației

stabilite prin Decizia Înaltei Curți de casație și Justiție nr. 1055 din 22

februarie 2011 intimata – reclamantă a fost încadrată începând cu 30 martie 2009

în gradul de handicap „grav”, cu valabilitate permanentă, nerevizuibil,

acțiunea acesteia rămânând lipsită de interes, fiind evident că Decizia nr. 5517

din 13 decembrie 2010 a Comisiei Superioare de Evaluare a Persoanelor cu

Handicap pentru Adulți a rămas lipsită de orice eficiență și efecte la data

soluționării cauzei 3 mai 2010.

Față de această

soluție, este inutilă analiza excepțiilor lipsei calității procesuale pasive invocate

de recurentă în privința sa și pentru Direcția Generală a Protecției

Persoanelor cu Handicap.

Astfel fiind, în

temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat

de Ministerul Muncii Familiei și Protecției Sociale împotriva sentinței nr. 143

din data de 3 mai 2011 a Curții de Apel Alba Iulia, pe care o va modifica în

sensul că va respinge acțiunea ca lipsită de interes.

Admite

recursul declarat de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale împotriva

sentinței nr. 143 din 3 mai 2011 a Curții de Apel Alba Iulia – secția de

contencios administrativ și fiscal.

Modifică

sentința atacată în sensul că respinge acțiunea ca lipsită de interes.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 14 septembrie 2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-03-04
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1337/2011
de handicap accentuat cu caracter permanent. La termenul din 3 martie 2010, reclamanta a precizat acțiunea și a solicitat încadrarea în grad de handicap grav cu asistent personal. 2. Soluția instanței de fond. Prin Sentința nr. 102/CA/2010
ÎCCJ 2011-04-13
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2219/2011
tă de reclamant ca nefondată și menținerea deciziei din 06 iulie 2009. 3.Soluția primei instanțe Prin sentința civilă nr. 113/CA/2010 din 21 aprilie 2010 Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiu
ÎCCJ 2010-11-18
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5117/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 38/CA din 9 februarie 2010 a admis acțiunea formulată de
ÎCCJ 2011-04-14
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2234/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Soluția instanței de fond Prin Sentința civilă nr. 158/F/CA din data de 2 iunie 2010, Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și
ÎCCJ 2011-02-11
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 847/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin Sentința nr. 116 din 27 aprilie 2010, Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și f
Sursă