ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2965/2011

Asupra cauzei de față,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 324 din 20 martie 2009

pronunțată de Tribunalul Buzău, secția civilă, a fost admisă contestația formulată

de reclamanții G.A.E. și C.M.C. în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Buzău prin

Primar și în consecință: a modificat dispoziția din 27 noiembrie 2008 emisă de pârâtul

Primarul Municipiului Buzău, în sensul că, a dispus restituirea în natură a terenului

liber de construcții în suprafață de 1276,75 m.p., identificat în expertiza tehnică

extrajudiciară; a menținut restul dispoziției.

Împotriva acestei sentințe

a declarat apel pârâtul Primarul Municipiului Buzău criticând-o sub următoarele

aspecte:

Respingerea cererii de

restituire în natură a terenului în litigiu formată din suprafața construită de

448,88 m.p., și terenul aferent acesteia de 1799,88 m.p., situat în Municipiul Buzău

strada P., fostă A.F., a fost motivată de faptul că, parte din imobil a fost înstrăinată

foștilor chiriași în baza Legii nr. 112/1995, iar contractele de vânzare-cumpărare

încheiate cu aceștia nu au fost anulate.

Terenul liber de construcții,

reprezentând curtea imobilului este închiriat celor trei familii menționate și nu

poate fi restituit în natură întrucât este ocupat de rețele tehnico-edilitare subterane

și aeriene strict necesare bunei utilizări a locuințelor situate în Municipiul Buzău,

strada P.Ș., în acest sens fiind și răspunsurile avizatorilor cu privire la existența/inexistența

rețelelor în zona de interes, depuse la dosar.

Că, în mod greșit instanța

de fond a reținut că nu s-a dovedit existența unor astfel de rețele, atât timp cât,

în virtutea rolului activ, nu s-a dispus efectuarea unei expertize care să reflecte

situația actuală a imobilului, rezumându-se la o expertiză efectuată în anul 2000.

Printr-un alt motiv de

apel, pârâtul a criticat sentința ca nelegală și pentru că, prima instanță a ignorat

prevederile art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001 republicată, potrivit cărora măsurile

reparatorii se stabilesc numai în echivalent atunci când imobilul a fost înstrăinat

cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995.

O altă critică adusă sentinței

apelate se referă la greșita menținere a prevederilor art. 2 a dispoziției din 27

noiembrie, prin care s-a acordat despăgubiri prin echivalent pentru suprafața restituită

în natură, dând astfel o dublă restituire, în natură și prin echivalent.

La termenul de judecată

din data de 10 noiembrie 2009 pârâtul apelant a invocat excepția lipsei calității

procesuale pasive cu privire la terenul deținut de Consiliul Județean Buzău și pentru

cel înstrăinat în temeiul Legii nr. 112/1995.

În aceeași ședință, instanța

de apel a dispus efectuarea unei expertize topografice având ca obiective: poziționarea

pe schița de plan a terenului în suprafață de 1276,75 m.p., dacă acesta este ocupat

de construcții, afectat de servituți legale sau amenajări de utilitate publică,

rețele tehnico-edilitare și în ce măsură poate fi restituit în natură.

Curtea de Apel Ploiești,

secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin decizia nr. 95 din 6

mai 2010 a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a apelantului-pârât

invocată de acesta și în consecință: a admis apelul declarat de pârâtul Municipiul

Buzău prin Primar împotriva sentinței civile nr. 324 din 20 martie 2009 pronunțată

de Tribunalul Buzău, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că, a dispus restituirea

în natură doar a terenului liber de construcții în suprafață de 763 m.p., situat

în Buzău, strada P.Ș. (fostă A.F.) așa cum a fost identificat prin raportul de expertiză

tehnică întocmit de expert V.T.

Pentru a decide astfel,

Curtea de Apel, a reținut, în esență, următoarele:

Raportat la obiectul judecății,

apelantul-pârât are calitate procesuală pasivă în cauză și pentru terenul deținut

de Consiliul Județean Buzău ca și pentru terenul ce a fost înstrăinat potrivit Legii

nr. 112/1995 familiilor M.R.N. și E.R., B.M. și I., Z.I. și C.

Referitor la suprafața

de teren ce poate fi restituită în natură potrivit expertizei topografice efectuată

în apel, Curtea a reținut că, în discuție rămâne un teren în suprafață de 763 m.p.,

pe care se află construcții neautorizate din care au rămas doar zidurile, o parte

fiind demolată, o magazie din cărămidă cu beci subteran, un garaj din plăci de beton,

un garaj din scânduri, construcții menționate cu indicativele C3, C4, C5, C6 și

C7.

Împotriva acestei din

urmă hotărâri a declarat recurs Primarul Municipiului Buzău invocând motivele prevăzute

de art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., în dezvoltarea cărora a susținut următoarele

critici de nelegalitate.

Prin expertiza efectuată

în apel de expert tehnic ing. V.T. s-a constatat că întregul teren (construit și

neconstruit) situat în Municipiul Buzău, strada P.Ș. în suprafață de 1.270 m.p.,

include atât terenul deținut de Consiliul Județean Buzău cât și terenurile înstrăinate

în temeiul Legii nr. 112/1995 aflate în prezent în proprietatea familiilor M.R.N.

și M.E.R., B.M. și B.I., Z.I. și Z.C.

Pentru partea de teren

aflată în proprietatea Județului Buzău (construcție 169,32 m.p. și teren 253 m.p.),

recurentul a susținut că nu are calitate procesuală pasivă și în mod greșit, Curtea

de Apel, a respins această excepție, calitate pe care nu o are nici în raport cu

suprafețele înstrăinate în temeiul Legii nr. 112/1995.

O altă critică vizează

faptul că, instanțele nu au avut în vedere partea de teren afectată de necesitatea

folosirii corespunzătoare a construcțiilor și terenurilor proprietate personală

a familiilor M., B. și Z. dar și de faptul că terenul este afectat și de rețele

tehnico-edilitare subterane și aeriene.

Recurentul-pârât, a criticat

hotărârea instanței de fond ca nelegală și pentru că, deși a dispus restituirea

în natură a terenului în suprafață de 1276,75 m.p., a menținut restul prevederilor

din dispoziția din data de 27 noiembrie 2008 prin care s-a dispus acordarea de despăgubiri

în echivalent, existând astfel o dublă restituire.

În raport de cele expuse

a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor și menținerea dispoziției

din 27 noiembrie 2008 emisă de pârât.

Examinând decizia atacată

prin prisma criticilor formulate ce pot fi încadrate în motivul prevăzut de

art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză

urmează a fi respins pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Prin dispoziția din 27

noiembrie 2008 emisă de recurentul-pârât Primarul Municipiului Buzău, a fost respinsă

cererea de restituire în natură a părții din imobilul format din construcții în

suprafață construită de 448,88 m.p. și terenul aferent acestora în suprafață de

1799,88 m.p., situat în Municipiul Buzău, str. P.Ș., fostă str. A.F., imobil naționalizat

în baza Decretului nr. 92/1950 (art. 1).

Prin art. 2 din aceeași

dispoziție se propune acordarea de despăgubiri în condițiile prevăzute de legea

specială pentru construcțiile în suprafață de 279,56 m.p., și terenul aferent acestora

în suprafață de 1556,31 m.p.

Or, în aceste condiții

critica privind lipsa calității procesuale pasive este nefondată.

În ceea ce privește critica

referitoare la greșita restituire în natură a suprafeței de 763 m.p., teren considerat

liber de construcții.

Expertiza dispusă în apel

a reținut că, terenul în litigiu ori suprafață de 1.270 m.p., teren pe care se află

construcții vechi C1, în suprafață totală de 139,83 m.p., C2 în suprafață de 113,95

m.p., C3- uzată 100%.

Pe același teren au apărut

și alte construcții neautorizate, respectiv: o magazie din cărămidă cu beci în suprafață

de 11,14 m.p. (C4), un garaj în suprafață de 12,78 m.p. (C5), un coteț în suprafață

de 21,89 m.p. (C6) și un garaj din scândură în suprafață de 17,65 m.p. (C7).

În raport de aceste construcții

și cu terenul aflat în administrarea domeniului pentru protecția copilului a rezultat

o suprafață de 763 m.p., pentru care s-a dispus restituirea în natură.

Așadar, critica recurentului

că aceste construcții aparțin familiilor B., M. și Z. cărora le-a fost închiriat

terenul aferent conform Legii nr. 112/1995 și că aceste suprafețe nu pot fi restituite

persoanelor îndreptățite potrivit legii speciale este de asemenea nefondată.

Art. 10.4 din Normele

metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, instituie obligativitatea restituirii

în natură a terenurilor, în ipoteza în care pe acestea se află edificate ilegal

fie construcții, indiferent de destinația acestora, fie construcții ușoare sau demontabile.

Este nefondată și critica

că reclamanții ar beneficia de o dublă restituire întrucât a fost menținut art.

2 din dispoziția din data de 27 noiembrie 2008 emisă de pârâtul-recurent.

Din dispozitivul sentinței

civile nr. 324 din 20 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău rezultă că, a fost

modificată dispoziția din 27 noiembrie 2008 a Primarului Municipiului Buzău, în

sensul că s-a dispus restituirea în natură a terenului liber de construcții în suprafață

de 1.276,75 m.p.

A menținut restul dispoziției,

ceea ce înseamnă că, pentru suprafețele de teren ocupate cu construcțiile înstrăinate

în temeiul Legii nr. 112/1995 (139,48 m.p. + 113,95 m.p. = 153,78 m.), se acordă

reclamanților despăgubiri în echivalent.

În raport cu cele expuse,

în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul declarat în cauză va fi respins

ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de pârâtul Municipiul Buzău, prin Primar împotriva deciziei civile nr. 95 din 6

mai 2010 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă și pentru cauze cu minori și de

familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 31 martie 2011.