ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 23.09.2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3298/2010

HOTĂRÂRE
23.09.2010
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3298/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de

față în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 45 din 20 mai 2010 a

Curții de Apel Alba Iulia, secția penală a fost respinsă, ca nefondată,

plângerea formulată de petiționarul S.A. împotriva Rezoluției nr. 704/P/2009

din 1 februarie 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

S-au reținut, în

esență, următoarele:

Prin plângerea

formulată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, petiționarul a solicitat

efectuarea de cercetări față de medicul Penitenciarului Aiud, pentru

infracțiunea prevăzută de art. 246 C. pen., motivând că acesta i-a refuzat timp

de o lună regimul alimentar și tratamentul medicamentos cuprins în fișa

medicală pentru tratarea afecțiunii de care suferă.

Urmare trimiterii

plângerii spre competentă soluționare Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

Alba Iulia, avându-se în vedere calitatea de medic inspector principal a

presupusului făptuitor, după efectuarea actelor premergătoare, prin rezoluția

din 1 februarie 2010, dată în Dosarul nr. 704/P/2009 al Parchetului de pe lângă

Curtea de Apel Alba Iulia, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de

intimat, pentru infracțiunea reclamată.

În motivarea

rezoluției, s-a reținut, din verificările efectuate, că nu sunt indicii

privitor la vreo faptă prevăzută de legea penală, deoarece petentului i s-a

asigurat asistența medicală și regimul adecvat bolii de care suferă.

Împotriva acestei

rezoluții, petentul a formulat plângere la procurorul general al Parchetului de

pe lângă Curtea de Apel Craiova, care, prin rezoluția din 3 martie 2010, dată

în Dosarul nr. 207/II/2/2010, a menținut rezoluția de neîncepere a urmăririi

penale, ca fiind legală și temeinică.

Instanța de fond,

prin sentința penală sus-menționată, a respins, ca nefondată, plângerea

petiționarului, reținând, în esență, că din cuprinsul actelor medicale depuse

la dosarul de urmărire penală, rezultă că petentul a beneficiat pe perioada

detenției la Penitenciarul Aiud de asistență medicală și tratament medicamentos

specific afecțiunilor de care suferă.

De asemenea, s-a

reținut că petentul beneficiază în mod permanent de tratament medicamentos

pentru afecțiunile de care suferă, iar faptul că a intrat în refuz de hrană la

data de 4 mai 2008 și că a refuzat uneori administrarea tratamentului

medicamentos nu constituie probe în sensul că regimul alimentar oferit ori

tratamentul prescris nu corespundeau exigențelor curative impuse de boala de

care suferă acesta.

Împotriva sentinței a

declarat recurs petiționarul.

Recursul declarat de

petiționar împotriva sentinței este nefondat.

Din examinarea

lucrărilor și actelor dosarului, se constată că, în mod corect, prima instanță

a dispus respingerea plângerii formulate de petiționar, ca nefondată.

Într-adevăr, din

actele premergătoare efectuate în cauză, a rezultat că intimatul medic al

Penitenciarului Aiud și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu în conformitate cu

dispozițiile legale, acordând petentului asistența medicală și tratamentul

medicamentos necesar tratării afecțiunilor de care suferă.

Așa fiind, din

verificările efectuate, nu au rezultat date sau indicii cu privire la

săvârșirea vreunei infracțiuni de către medicul penitenciarului, neputându-se

reține în sarcina acestuia infracțiunea reclamată de petiționar.

În raport de

considerentele expuse, se constată că sentința instanței de fond este temeinică

și legală, urmând a fi respins, ca nefondat, recursul declarat de recurentul

petiționar S.A. împotriva Sentinței penale nr. 45 din 20 mai 2010 a Curții de

Apel Alba Iulia, secția penală, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de recurentul petiționar S.A. împotriva Sentinței

penale nr. 45 din 20 mai 2010 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală.

Obligă recurentul

petiționar la plata sumei de 100 RON cu titlul de cheltuieli judiciare către

stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 23 septembrie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-12-15
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4557/2010
ției magistratului, avocat M.A.Y. și care i-ar fi sustras un act de proprietate în original. Petenta a depus la dosar acte medicale, care atestă starea sa de sănătate. Verificând rezoluția atacată pe baza lucrărilor și materialului din dosa
ÎCCJ 2008-01-29
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 356/2008
Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 4 ianuarie 2007, petentul H.C. a formulat plângere împotriva rezoluției din 7 noiembrie 2006 dispusă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iuli
ÎCCJ 2010-06-10
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2283/2010
Asupra recursului penal de față constată: Prin Sentința penală nr. 28 din 25 martie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, a fost respinsă, ca nefondată, plângerea petentului A.E. împotriva Rezoluției nr. 32/P/2010 din
ÎCCJ 2010-10-27
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3786/2010
, intimata M.D. și, ulterior de instanța de judecată sesizată de petent în procedura reglementată de dispozițiile art. 278 1 C. proc. pen. Prin rezoluția nr. 399/II/2/2010 din 17 mai 2010, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curte
ÎCCJ 2010-10-11
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3545/2010
de neglijență în serviciu, iar sub aspectul laturii subiective, că lipsește orice formă de vinovăție. Împotriva acestei rezoluții a formulat plângere petiționarul I.D., care a fost adresată procurorului general al Parchetului de pe lângă Cu
Sursă