ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4557/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4557/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de
față;
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
I. Prin Sentința penală nr. 74 din 09
septembrie 2010 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală, s-a respins ca
nefondată plângerea formulată de petenta F.A. împotriva rezoluției emise de
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 30 iunie 2010 în
Dosarul penal nr. 325/P/2010.
În baza art. 192
alin. (2) C. proc. pen., a fost obligată petenta să plătească statului suma de
80 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.
S-a reținut că prin
plângerea formulată și înregistrată la această Curte sub Dosarul penal nr.
1037/57/2010, petenta F.A. a solicitat desființarea rezoluției emise la 30
iunie 2010 de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia în Dosarul
nr. 325/P/2010 și trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi
penale față de magistratul M.A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în
serviciu, prevăzută și pedepsită de art. 246 C. pen.
În expunerea scrisă a
motivelor plângerii sale, petenta a relevat, în esență, că prezența
magistratului M.A., în sala de ședință în momentul apelării cauzei sale și
comunicarea cu completul învestit să soluționeze dosarul înainte de părăsirea
sălii îi creează serioase bănuieli cu privire la intervenția magistratului și
derularea procedurilor în care era parte.
Petenta a arătat, de
asemenea, că insuccesul demersurilor sale procedurale în Dosarul nr.
7743/176/2009 al Tribunalului Alba aparține soției magistratului, avocat M.A.Y.
și care i-ar fi sustras un act de proprietate în original.
Petenta a depus la
dosar acte medicale, care atestă starea sa de sănătate.
Verificând rezoluția
atacată pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei precum și a
înscrisurilor noi prezentate, în conformitate cu exigențele prevăzute de art.
278 alin. (7) C. proc. pen., Curtea a constatat următoarele:
Prin rezoluția adoptată
de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la 30 iunie 2010 în Dosar
nr. 325/P/2010, în baza art. 228 alin. (4) și art. 10 lit. d) C. proc. pen.,
s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorul M.A. sub aspectul
săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 246 C. pen.
Pentru a dispune
astfel, Parchetul a reținut următoarele motive de fapt și de drept:
Din conținutul
materialului probator administrat în dosarul cauzei a rezultat că urmărirea
penală nu poate fi începută împotriva făptuitorului, pentru săvârșirea de către
acesta a infracțiunii prevăzute de art. 246 C. pen., fiind incidente sub aspect
procesual dispozițiile art. 10 lit. a) C. proc. pen., deoarece:
a) Data de 28 mai
2010 este o zi de vineri, zi în care nu se judecă dosare în instanță;
b) În cauză este
vorba de Dosarul nr. 7743/176/2009 soluționat la data de 29 aprilie 2010 de
către completul de judecată compus din judecătorii C.M. (președinta
tribunalului) și S.D.M.;
c) Soluția instanței
s-a pronunțat în recurs, obiectul cauzei fiind o plângere împotriva
Rezoluțiilor nr. 1988/P/2009 și nr. 479/II/2/2009 ale Parchetului de pe lângă
Judecătoria Alba Iulia, despre care persoana vătămată în cauză a afirmat că
sunt nelegale și netemeinice;
d) Susținerile
persoanei vătămate reprezintă simple alegații care nu au nicio susținere
probatorie, diferența de opțiuni politice între părțile din proces fiind un
motiv nesustenabil probator.
Raportat la cele de
mai sus, rezultă că în sarcina făptuitorului nu s-a putut reține săvârșirea de
către acesta a vreunei fapte prevăzută de legea penală.
Prin rezoluția
emisă la 21 iulie 2010 în Dosar nr. 575/II/2/2010, Procurorul General al
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a respins plângerea formulată
de petenta F.A. împotriva rezoluției expuse mai sus, pentru următoarele
considerente:
În mod întemeiat
procurorul de caz a reținut că nu există și nu se pot procura dovezi care să
demonstreze că magistratul la care se referă persoana vătămată a influențat în
vreun fel soluția indicată.
Nici persoana
vătămată nu le poate furniza, mărginindu-se să afirme abuzul și să exprime
nemulțumirea în legătură cu felul în care s-au derulat procedurile în cauza nr.
7743/176/2009 a Tribunalului Alba.
Dimpotrivă, actele
premergătoare indică o conduită normală, legitimă a judecătorului M.A.
Nu există niciun fel
de date în legătură cu intervenția judecătorului M.A. pe lângă completul de
judecată care a pronunțat hotărârea ce o nemulțumește pe petentă, un martor
dintr-o localitate din apropriere de Alba Iulia, străin de mecanismele
judiciare, nu deține date sau informații în legătură cu o eventuală discuție ce
ar fi putut avea loc între cei trei magistrați (judecătorul M.A. și membrii
completului de judecată).
Curtea a reținut,
la rândul său, în urma examinării actelor și pieselor dosarului că în cauză nu
există motive pertinente și suficiente care să convingă un observator obiectiv
asupra intervenției magistratului M.A. asupra membrilor completului de judecată
și care să fi avut drept consecință pronunțarea unei soluții nefavorabile
petentei.
Curtea a
constatat, conform înscrisului din dosarul de urmărire penală (încheiere de
ședință) că la termenul din 15 aprilie 2010, în Dosarul nr. 7743/176/2009 în
care petenta era parte, magistratul M.A. a formulat o declarație de abținere,
considerent pentru care s-a pus în discuție amânarea cauzei în vederea
soluționării declarației de abținere și a constituirii legale a completului de
judecată.
Curtea a arătat,
raportat la acest aspect, că în speță, conduita magistratului a fost una
perfect legală și justificată, iar suspiciunile petentei, în sensul
intervenției sale asupra membrilor completului de judecată, sunt total
nefondate și nesusținute de niciun element probator din dosar.
Curtea a constatat
că în cauză nu există minime date sau elemente care să confirme implicarea
magistratului M.A. în adoptarea soluției în Dosarul nr. 7743/176/2009.
În altă ordine de
idei, aprecierile făcute de petentă cu privire la soția magistratului,
acuzațiile grave aduse acesteia (de sustragere a unui document autentic în
calitatea sa de avocat al părții) nu au o legătură suficientă și vizibilă cu
cauza de față.
Curtea a reținut
că soluția Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia se fundamentează
în mod obiectiv pe actele și lucrările de la dosar, cât și pe dispozițiile art.
228 alin. (4) C. proc. pen., astfel încât desființarea acesteia și trimiterea
cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale împotriva
magistratului M.A. nu este justificată de rațiuni plauzibile.
Față de cele ce
preced, Curtea, conform art. 278
1
alin. (8) lit. a) C. proc. pen.,
va respinge ca nefondată plângerea petentei F.A.
II. Împotriva acestei
sentințe penale a declarat recurs petiționara F.A., criticând-o ca netemeinică,
reluând motivele expuse la data formulării plângerii împotriva soluției de
neîncepere a urmăririi penale și solicitând continuarea procesului împotriva
magistratului M.A. de la Tribunalul Alba.
Examinând actele și
lucrările dosarului, sentința recurată, în raport de motivele de critică expuse
cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, așa cum prevăd
dispozițiile art. 385
6
alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte are în
vedere că recursul de față declarat de petiționara F.A. se privește ca nefondat
și urmează a fi respins ca atare, în baza dispozițiilor art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Aceasta, întrucât
judecătorul instanței de fond al Curții de Apel Alba Iulia prin conformare
deplină la disp. art. 278
1
alin. (7) C. proc. pen., a verificat
rezoluția de neîncepere a urmăririi penale nr. 325/P/2010 din 30 iunie 2010 a
procurorului de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, pe baza
lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și în lipsa unor
înscrisuri noi prezentate a statuat în mod legal și temeinic că plângerea
petiționarei F.A. este nefondată, și a respins-o în consecință în baza disp.
art. 278
1
alin. (8) lit. a) teza a III-a C. proc. pen., menținând
rezoluția atacată.
Astfel, în mod
justificat prin rezoluția sus-menționată a procurorului s-a dispus neînceperea
urmăririi penale în cauză, reținându-se că există un impediment pentru
exercitarea acțiunii penale împotriva intimatului judecător M.A, de la
Tribunalul Alba, respectiv cel prev. de art. 10 lit. d) C. proc. pen., neexistând
dovezi din care să rezulte că acesta a influențat în vreun fel soluția din data
de 29 aprilie 2010 în Dosarul nr. 7743/176/2009 al Tribunalului Alba, ce a
nemulțumit-o pe petiționara F.A.
Așa fiind, în mod
justificat susținerile persoanei vătămate F.A. au fost caracterizate ca simple
alegații, lipsite de suport probator și în consecință s-a dispus neînceperea
urmăririi penale împotriva făptuitorului sus-indicat sub aspectul săvârșirii
infracțiunii prev. de art. 246 C. pen.
Văzând și
dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de petiționara F.A. împotriva Sentinței penale nr.
74 din 09 septembrie 2010 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală.
Obligă recurenta
petiționară la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către
stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 15 decembrie 2010.