ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2409/2008

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la 25 septembrie 2007 astfel cum a fost precizată, reclamanta SC R & M T.I. SRL Timișoara a chemat în judecată D.G.F.P. Timiș și Ministerul Economiei și Finanțelor, solicitând anularea în parte a deciziei nr. 198 din 10 iulie 2007, emisă de acesta din urmă și obligarea pârâtelor să-i soluționeze contestația formulată împotriva deciziei de impunere nr. 227/2007 pentru suma de 20.877,168 RON. În motivarea cererii reclamanta a susținut că nu s-a administrat nici o probă care să justifice măsura suspendării judecății dispusă de organul administrativ în sensul vreunei legături între obligațiile contestate și stabilirea caracterului infracțional al faptelor pentru care s-a formulat plângerea penală.

Prin sentința civilă nr. 308 din 21 noiembrie 2007, Curtea de Apel Timișoara a admis acțiunea precizată și a anulat decizia nr. 198 din 10 iulie 2007, emisă de Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor în ce privește suspendarea soluționării cauzei dispunând în același timp soluționarea contestației formulate împotriva deciziei de impunere nr. 227/2007. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs D.G.F.P.

Timiș în nume propriu și în reprezentarea Ministerului Economiei și Finanțelor susținând în esență că faptele pentru care s-a formulat sesizarea penală pot fi de natura celor prevăzute de art. 43 din Legea nr. 82/1991 republicată, art. 9 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 241/2005 și art. 276 lit. b) din Legea nr. 571/2003, și pot crea dubii serioase asupra corectitudinii operațiunilor privind achizițiile de materii prime, servicii de distribuție și consultanță juridică, astfel cum au fost reținute și menționate în procesul-verbal de control. Recursul nu este fondat. Prin decizia nr. 198 din 10 iulie 2007, Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor a dispus suspendarea soluționării contestației formulate de SC R & M T.I.

SRL Timișoara, pentru suma de 20.877,168 RON reprezentând impozit pe profit, TVA, accize cu majorările și penalitățile aferente până la pronunțarea unei soluții definitive pe latura penală, având în vedere sesizarea formulată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT conform căreia faptele constatate ar putea fi de natura celor prevăzute de Legea nr. 82/1991 - art. 43, Legea nr. 241/2005 și Legea nr. 571/2003. Măsura a fost motivată în drept prin dispozițiile art. 184, O.G. nr. 92/2003 privind C. proc. civ. Or, suspendarea procedurii de soluționare a contestației pe cale administrativă potrivit dispozițiilor legale menționate, se poate dispune când “organul care a efectuat activitatea de control a sesizat organele în drept cu privire la existența indiciilor săvârșirii unei infracțiuni a cărei constatare ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluției ce urmează a fi dată în procedura administrativă.

Cum în cauză nu a existat o astfel de sesizare, aceasta venind din partea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT, iar de la momentul formulării ei, 23 martie 2007 și până la data pronunțării hotărârii ce face obiectul recursului de față, nu s-au făcut nici un fel de dovezi din care să rezulte stadiul cercetării, penale, legal și temeinic s-a apreciat de către Curtea de Apel Timișoara, că măsura suspendării dispuse de organul administrativ contribuie în fapt la temporizarea finalizării acestei proceduri. Astfel fiind și cum o astfel de măsură poate fi dispusă și ulterior în faza cercetării judecătorești, în măsura în care s-ar dovedi fără dubiu indiciile săvârșirii faptelor infracționale și influența lor asupra soluționării cauzei, urmează a se aprecia ca fiind temeinică și legală hotărârea Curții de Apel Timișoara.

Văzând dispozițiile art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de D.G.F.P. a județului Timiș în nume propriu și în reprezentarea Ministerului Economiei și Finanțelor împotriva sentinței civile nr. 308 din 21 noiembrie 2007 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 iunie 2008.