ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2673/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la 12 martie 2008, reclamanta

SC A.B.I. SRL a solicitat în contradictoriu cu D.G.F.P. Timiș, suspendarea executării

deciziei emise de aceasta cu nr. 584 din 11 septembrie 2007, prin care s-a dispus

atragerea răspunderii sale în solidar cu debitorul sumei de 24.656.536 RON SC R&M

T.I. SRL.

În motivarea cererii reclamanta

a susținut ca fiind făcută dovada îndeplinirii cerințelor art. 14 și 15 din Legea

nr. 554/2004 împotriva sa fiind începută executarea silită în temeiul dispozițiilor

O.G. nr. 92/2003.

Prin încheierea din 25

martie 2008, Curtea de Apel Timișoara a admis cererea și a dispus suspendarea executării

deciziei nr. 584/2007 până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.

Împotriva acestei hotărâri

a declarat recurs D.G.F.P. Timiș susținând în esență că reclamanta a solicitat suspendarea

executării fără a îndeplini obligația depunerii unei cauțiuni de până la 20% din

cuantumul sumei contestate ceea ce în mod corect impunea respingerea cererii ca

și inadmisibilă.

Totodată, recurenta a

invocat și netemeinicia hotărârii în condițiile în care în cauză nu s-a făcut dovada

îndeplinirii cerințelor art. 14 din Legea nr. 2004 cu referire la cazul bine justificat

și la paguba iminentă.

Recursul este fondat.

În conformitate cu dispozițiile

art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, „în cazuri bine justificate și pentru

prevenirea unei pagube iminente, persoana vătămată poate să ceară instanței competente

să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea

instanței de fond”.

Existența cazului bine

justificat astfel cum este el definit de art. 2 lit. t) din Legea nr. 554/2004,

rezultă din acele împrejurări legate de starea de fapt și de drept, de natură să

creeze o îndoială puternică în privința legalității actului administrativ, iar paguba

iminentă - constă într-o perturbare gravă previzibilă a funcționării autorității

publice sau serviciului public.

Potrivit dispozițiilor

art. 215 alin. (2) din O.G. nr. 2/2003, privind C. proc. fisc., instanța poate suspenda

executarea actului administrativ fiscal în condițiile Legii nr. 554/2004 cu condiția

ca partea să depună o cauțiune de până la 20% din cuantumul sumei contestate.

Or, în cauză reclamanta

solicitând suspendarea deciziei de impunere nr. 584/2007, invocă drept caz bine

justificat faptul emiterii somației de plată din 24 octombrie 2007, iar ca și pagubă

iminentă cuantumul obligației de plată 24.656.536 RON, motive pe care nelegal și

netemeinic instanța de fond le-a apreciat ca făcând dovada îndeplinirii cerințelor

art. 14 din Legea nr. 554/2004.

În plus, de reținut că

reclamanta nu a îndeplinit obligația depunerii cauțiunii, situație în care recursul

declarat de D.G.F.P. Timiș urmează a fi admis și în raport de dispozițiile art.

313 C. proc. civ. casată sentința Curții de Apel Timișoara și respinsă cererea de

suspendarea executării formulată de SC A.I. SRL Banat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat

de D.G.F.P. a județului Timiș împotriva încheierii din 25 martie 2008 a Curții de

Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează încheierea atacată

și pe fond respinge cererea de suspendare a executării formulată de S.C. A.B.I.

SRL Timișoara.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 25 iunie 2008.