ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5699/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5699/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Reclamanții M.R. și M.V. au chemat în judecată
Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, solicitând instanței ca prin hotărârea
pe care o va pronunța să constate refuzul nejustificat al pârâtului de a le soluționa
cererile de redobândire a cetățeniei române și să dispună obligarea pârâtului să
procedeze la analizarea/avizarea cererilor în maxim 30 de zile de la rămânerea irevocabilă
a hotărârii, precum și la plata unor daune morale în valoare de 1.000 RON.
În motivarea cererii,
reclamanții au arătat că au depus cererile de redobândire a cetățeniei române încă
din anul 2003 și că, deși au revenit cu o cerere de urgentare la 04 februarie 2009,
pârâtul nu a răspuns acestei cereri, astfel că, la data de 24 februarie 2009 au
revenit cu o nouă cerere.
Cum nici la această ultimă
cerere nu au primit răspuns, pârâții au introdus acțiunea de față, solicitând repararea
prejudiciului suferit.
Curtea de Apel București,
secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 2356
din 03 iunie 2009, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanți, obligând pârâtul
să analizeze cererea reclamantei M.V. de redobândire a cetățeniei române în termen
de 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii.
De asemenea, a respins
capătul de cerere privind refuzul nejustificat de soluționare a cererii formulat
de reclamantul M.R. ca rămasă fără obiect.
Pentru a pronunța această
sentință, instanța a reținut că, deși din înscrisul din 01 iunie 2009, Direcția
pentru Cetățenie a comunicat Direcției de Contencios împrejurarea că ambele cereri
au fost soluționate în ședința din 24 aprilie 2009, pârâtul a menționat, exclusiv,
ca fiind soluționată doar cererea reclamantului.
Împotriva acestei sentințe
considerată nelegală și netemeinică, a formulat recurs pârâtul Ministerul Justiției
și Libertăților Cetățenești.
Recurentul a susținut,
în esență, că dintr-o eroare de redactare s-a menționat în întâmpinare „reclamant”
în loc de „reclamanți”, deși, în ultimul alineat al întâmpinării, ca o concluzie,
s-a precizat că cererile reclamanților au fost soluționate, solicitându-se respingerea
acțiunii ca rămasă fără obiect.
S-a mai susținut că, instanța
nu a manifestat rol activ în aflarea adevărului, de vreme ce din adresa din 01 iunie
2009 a Direcției Cetățenie rezultă că ambele cereri au fost soluționate în aceeași
ședință de către Comisie.
Examinând cauza și sentința
atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurent
și cu înscrisul depus în recurs, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză,
inclusiv cele ale art. 304
1
C. proc. civ., Curtea va admite recursul,
pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Unul din elementele acțiunii
civile este, alături de subiect și cauză, obiectul, înțelegându-se prin acesta ceea
ce se cere prin acțiune, pretenția concretă a reclamanților.
În speță, obiectul acțiunii
reclamanților constă în obligarea autorității pârâte să analizeze cererea sa de
redobândire a cetățeniei române.
Or, din înscrisul depus
la dosar de către recurent, respectiv înscrisul din 01 iunie 2009 al Direcției Contencios
din cadrul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, rezultă că cererea
intimaților-reclamanți de redobândire a cetățeniei române a fost examinată și avizată
pozitiv de Comisia de Cetățenie, în ședința din 24 aprilie 2009, urmând ca, în condițiile
legii, să fie emis și publicat ordinul de redobândire a cetățeniei, astfel că acțiunea
reclamanților a rămas fără obiect.
Așa fiind, în temeiul
art. 312 alin. (1) teza I C. proc. civ., va fi admis recursul și va fi modificată
sentința atacată, în sensul respingerii acțiunii ca rămasă fără obiect.
Totodată, constatând că
în cauză nu sunt îndeplinite dispozițiile art. 274 C. proc. civ., instanța va respinge
ca neîntemeiată cererea de cheltuieli de judecată formulată de intimații-reclamanți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat
de Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești împotriva sentinței civile nr.
2356 din 03 iunie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ
și fiscal.
Modifică sentința atacată
în sensul că respinge acțiunea ca fiind rămasă fără obiect.
Respinge cererea de cheltuieli
de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi 10 decembrie 2009.