ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5292/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată reclamantul B.G. a chemat

în judecată pe pârâtul Ministerul Justiției, solicitând să se constate refuzul nejustificat

al acestuia de a-i soluționa cererea de redobândire a cetățeniei, să fie obligat

să soluționeze cererea sa de îndată și la plata daune morale în valoare de 1 RON.

În motivarea cererii reclamantul

a arătat că, a formulat cerere pentru redobândirea cetățeniei române încă din anul

2003, nr. 7658/2003, că deși a efectuat demersuri suplimentare, nu i-a fost soluționată

cererea creându-i astfel și un stres continuu și o afectare a demnității sale.

A întemeiat cererea pe

prevederile art. 9 și 10 din Convenția Europeană a Consiliului Europei privind cetățenia,

art. 5 și 20 din Constituție, art. 10

1

din Legea nr. 21/1991, art. 1,

2, 7 și 8 din Legea nr. 554/2004.

A depus înscrisuri, în

susținerea cererii, precum și practică judiciară în materie.

Pârâtul Ministerul Justiției

nu a formulat întâmpinare sau concluzii în cauză.

Prin sentința nr. 538

din 11 februarie 2009, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios,

administrativ și fiscal, admis în parte acțiunea formulată de reclamantul B.G.,

în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești; a

obligat pârâtul să procedeze la analizarea/avizarea cererii reclamantului în termen

de cel mult 3 luni de la data rămânerii irevocabile a hotărârii; a respins ca neîntemeiat

capătul de cerere privind daunele morale; a obligat pârâtul către reclamant la plata

sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând timbru judiciar,

taxa de timbru și onorariu de avocat, redus în mod corespunzător.

Pentru a pronunța această

sentință prima instanță a reținut că reclamantul s-a adresat cu cerere, Comisiei

pentru constatarea condițiilor de acordare a cetățeniei române solicitând redobândirea

cetățeniei române, iar la data de 21 ianuarie 2008 s-a adresat din nou Comisiei

prin care solicitat să i se soluționeze cererea de redobândire a cetățeniei romane.

Chiar dacă legea nu stabilește

un termen înlăuntrul căruia Comisia să procedeze la soluționarea cererilor de dobândire

sau redobândire a cetățeniei romane, din analiza de ansamblu a dispozițiilor cap.

3 din Legea nr. 21/1991 fiind evident ca legiuitorul a avut in vedere o procedură

de soluționare a cererilor cu o durata rezonabilă, in condițiile in care, potrivit

art. 13 alin. ultim examinarea cererii de către comisie se poate face numai după

trecerea a 30 de zile de la data publicării acesteia, fiind stabilit un termen pe

zile după care comisia poate proceda la soluționarea cererii.

S-a motivat că procedura

acordării sau redobândirii cetățeniei romane presupune o procedură care se întinde

pe o anumita perioada de timp și de asemenea, nu poate fi ignorat faptul ca Biroul

de cetățenie are in evidente un număr mare de cereri, insa cererile de acordare

a cetățeniei au fost formulate in 2003, iar Comisia nu a luat în lucru acest dosar

nici până la data de 10 decembrie 2008, data formulării acțiunii.

În speță, durata de circa

6 ani de la depunerea dosarului nu poate constitui in nici un caz un termen rezonabil

în sensul Convenției, iar din punct de vedere al Legii contenciosului administrativ

nr. 554/2004, coroborată cu Legea nr. 21/1991, prin nesoluționarea cererii reclamantului

de redobândire a cetățeniei române într-un termen rezonabil, acesta a fost vătămat

in drepturile sale privind redobândirea cetățeniei.

Referitor la capătul de

cerere privind daunele morale, Curtea l-a apreciat ca fiind neîntemeiat, având în

vedere, pe de o parte, faptul ca prin admiterea cererii și obligarea autorității

să procedeze la soluționarea cererii se realizează astfel și o reparație morală

reclamantului, valoarea prejudiciului indicat de reclamant, de 1 leu, reflectând

de fapt că aceasta este natura prejudiciului invocat de către acesta.

În baza art. 274-276

C. civ. prima instanță l-a obligat pe pârât să plătească reclamantului suma de 100

RON cheltuieli de judecată.

Instanța de recurs

Împotriva acestei sentințe

a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești , susținând

că cererea reclamantului a fost soluționată de la data de 5 decembrie 2008 și că

prin respingerea cererii de amânare a fost în imposibilitate de a face dovada respectivă.

S-a depus adresa nr. 1536/2009,

adresa nr. 14399/2009.

Analizând motivele de

recurs, actele cauzei și legislația aplicabilă, Înalta Curte reține următoarele:

Reclamantul a înregistrat

acțiunea la Curtea de Apel București la data de 10 decembrie 2008, primul termen

de judecată fiind stabilit la 11 februarie 2009.

La data de 10 februarie

2009 s-a solicitat de către pârât, pentru termenul din 11 februarie 2009, acordarea

unui nou termen pentru a se pregăti apărarea.

La termenul din 11 februarie

2009, Curtea de Apel a respins cererea pârâtului, apreciind că nu este temeinic

justificată și a acordat cuvântul pe fond părții prezente.

Această modalitate de

soluționare a cauzei, deși se încadrează în prevederile art. 156 C. proc. civ. a

fost de natură a crea imposibilitatea prezentării de către pârât a dovezilor privind

soluționarea cererii reclamantului până la prima zi de înfățișare.

Solicitarea termenului

de către pârât nu a avut caracterul unui abuz de drept, fiind primul termen de judecată.

Dacă instanța ar fi acordat

termenul solicitat sau ar fi amânat pronunțarea, pârâtul era în situația de a dovedi

soluționarea cererii reclamantului.

Din actele depuse în recurs,

respectiv adresa nr. 2536/2009 rezultă că cererea reclamantului privind redobândirea

cetățeniei române a fost avizată pozitiv de Comisia pentru cetățenie în ședința

din data de 5 decembrie 2008.

În raport de avizarea

pozitivă a cererii, acțiunea a rămas fără obiect, la data pronunțării sentinței

de către Curtea de Apel București cererea fiind soluționată, astfel încât pretenția

reclamantului era recunoscută.

Față de recunoașterea

pretențiilor reclamantului până la prima zi de înfățișare, urmează că nu sunt datorate

nici cheltuieli de judecată.

Având în vedere că cererea

reclamantului a fost avizată pozitiv de Comisia pentru cetățenie, la data de 5 decembrie

2008, recursul se va admite, se va modifica sentința atacată în sensul că respinge

acțiunea formulată de reclamantul B.G. ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat

de Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești împotriva sentinței civile

nr. 538 din 11 februarie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios,

administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată

în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul B.G. ca nefondată.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 24 noiembrie 2009.