ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3121/2009

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3121/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursurilor penale de față,

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 72 din 11 februarie 2009,

pronunțată de Tribunalul Giurgiu s-au hotărât următoarele:

În baza art. 26 C. pen. raportat la

art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, modificată, combinat cu art. 14

lit. c) din Legea nr. 143/2000, modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen. și art. 37 lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul T.A. la 14 ani

închisoare și 7 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a

II-a, lit. b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

În baza art. 39 alin. (1) C. pen.

s-a contopit restul de pedeapsă rămas neexecutat de 541 zile din pedeapsa de 4

ani închisoare aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 315 din 5

februarie 2007 a Judecătoriei sector 1 București, definitivă prin neapelare cu

ped. de 14 ani închisoare aplicată prin prezenta sentință, urmând ca inculpatul

că execute 14 ani închisoare.

În baza art. 35 alin. (1) C. pen.

s-a dispus ca inculpatul că execute ped. de 14 ani închisoare și 7 ani

interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.,

în condițiile art. 71, 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 2 alin. (1) și (2) din

Legea nr. 143/2000 modificată combinat cu art. 14 lit. c) din Legea nr.

143/2000, modificată cu art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 lit. a) și 76 lit.

a) C. pen. și art. 80 C. pen. a fost condamnată inculpata D.L. la 6 ani

închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.

64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe timp de 5 ani, în condițiile

pedepsei accesorii prev. de art. 71 C. pen. și 64 alin. (1) lit. a) teza a

II-a, lit. b) C. pen.

A fost confiscată cantitatea de 0,19

gr. heroină, cafeină și paracetamol și griseofulvin de la M.C.M.

Pentru a pronunța această soluție,

s-a reținut următoarea stare de fapt, pe baza probelor administrate:

Inculpatul A.T. executa o pedeapsa

cu închisoarea în penitenciar, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat

și până la momentul arestării, inculpatul, consumator de droguri se afla în

relații de concubinaj cu inculpata D.L.

Inculpatul a purtat discuții

telefonice cu inculpata și i-a dat instrucțiuni cu privire la modul în care

urma să-i trimită pachet în Penitenciarul Giurgiu și cu privire la conținutul

acestuia.

În acest sens, inculpatul T.A. s-a

înțeles cu martorul B.M.M. (persoană privată de libertate în Penitenciarul

Giurgiu) să primească pachet în numele acestuia, pachet ce urma să fie preluat

de fratele și cumnata acestuia din urmă, de la inculpata D.L.

Detaliile privind întâlnirile dintre

martorii B.C.P., B.E. și inculpata D.L. au fost stabilite telefonic, astfel că

aceștia s-au întâlnit în București, în zona stației de metrou Eroii Revoluției.

Prima întâlnire „de control” a avut

loc la 17 ianuarie 2008, între inculpată și soții B. care au venit însoțiți și

de cei trei copii, când a fost introdus un pachet destinat inculpatului T.A.,

prin intermediul martorului B.M.M., fără ca în acesta să se afle droguri.

La 5 februarie 2008, inculpata

cunoscând deja modalitatea în care vor decurge faptele, a revenit la întâlnirea

stabilită telefonic, prin intermediul inculpatului T.A. și a înmânat soților B.

pachetul destinat inc. T.A.

De data aceasta, pentru a evita

eventuale neplăceri, inculpata a mai pregătit un alt pachet cu alimente în care

se aflau și portocale, destinate copiilor familiei B.

Inculpata D. a procedat astfel

pentru a evita consumul altor portocale aflate în pachetul destinat

inculpatului T.A. și în care erau disimulate droguri.

Cei doi soți nu au cunoscut intenția

inculpatei, au luat pachetul și s-au prezentat la Penitenciarul Giurgiu.

În penitenciar a intrat B.E. care a

dat pachetul său lui B.M.M., iar la control s-au depistat în două portocale

câte o bilă, care la rândul ei conținea alte 3 bile mici, lipite prin ardere și

care conțineau o substanță pulverulentă de culoare maro.

Din raportul de constatare

tehnico-științifică al Laboratorului Central de Analiză și Profil al Drogurilor

București din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române a rezultat că

cele șase bile au conținut cantitatea de 0,50 gr. heroină (cafeină,

paracetamol, griseofulvin), heroină (diacetilmorfină), substanțe ce fac parte

din tabelul anexă 1 din Legea nr. 143/200.

În baza aceleiași înțelegeri

prealabile, dar folosind altă modalitate, inculpatul T.A. a luat legătura

telefonică cu inculpata D. și i-a dat detalii cu privire la următorul pachet

care urma să fie primit de acesta prin intermediul altei persoane. În acest

sens, martorul D.G. a luat legătura cu martora M.C.M. căreia i-a adus la

cunoștință că urmează să fie contactată de inculpată pentru a-i înmâna un

pachet pentru acesta.

Inculpata s-a deplasat la Giurgiu

unde s-a întâlnit cu M.C.M., căreia i-a înmânat pachetul care a fost ulterior

introdus în Penitenciarul Giurgiu, iar cu ocazia controlului specific efectuat

de lucrătorii din cadrul acestei unități, au fost găsite ascunse într-un pachet

de biscuiți, cinci bile din plastic lipite prin ardere, în care se afla o

substanță.

Cu ocazia expertizării la 12

februarie 2008 s-a stabilit că bilele găsite asupra acestui din urmă martor

conțineau 0,32 gr. heroină și cofeină.

La 14 aprilie 2008 inculpata D.L. a

fost recunoscută din grup de martorii B.E., B.C.P., M.C.M. și M.F.M.

Inculpatul T.A. a recunoscut că a

„comandat” personal telefonic drogurile de la un fost prieten martorul S.A.,

acesta dând pachetele prin intermediul altor persoane, iar inculpata nu a

cunoscut conținutul pachetelor.

Împotriva acestei sentințe au

declarat apel inculpații care au susținut că inculpatul T.A. s-a autodenunțat,

iar inculpata D.L. nu a cunoscut conținutul pachetelor.

Prin Decizia penală nr. 93 din 9

aprilie 2009, Curtea de Apel București a admis apelul declarat de inc. T.A., a

desființat în parte sentința atacată și rejudecând în aceste limite, în temeiul

art. 25 C. pen. raportat la art. 2 alin. (1) și (2) cu aplicarea art. 14 lit.

c) din Legea nr. 143/2000 și 41 alin. (2) pct. 34 lit. a), art. 74 lit. c) și

76 lit. a), art. 80 C. pen. inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 8 ani

închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a

II-a, lit. b) C. pen.; în temeiul art. 39 C. pen. s-a contopit restul de 1.125

zile din pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată prin Sentința penală nr. 315

din 5 februarie 2007 a Judecătoriei sector 1 București cu pedeapsa de 8 ani

închisoare aplicată prin prezenta, urmând să execute pedeapsa de 8 ani

închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza

a II-a, lit. b) C. pen.

Au fost menținute în rest

dispozițiile sentinței apelate și s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de

inculpata D.L.

În motivarea soluției de admitere a

apelului pentru inc. A.T. s-a reținut că acestui inculpat i s-a aplicat o

pedeapsă excesivă în raport de cantitățile mici de droguri traficate și de

atitudinea de recunoaștere a acestuia pe parcursul procesului penal.

În termen legal, împotriva acestor

hotărâri au declarat recurs inculpații care, în esență, au susținut

următoarele:

- nelegalitatea hotărârii din apel,

prin încălcarea dreptului la apărare al inculpaților care deși aveau interese

contrare au fost asistați de același avocat ales;

- s-a mai susținut că din probe nu

rezultă cu exactitate dacă substanța aflată în pachet era sau nu drog, întrucât

se vorbește de urme de substanță;

- și, în fine, ambii inculpați au

criticat hotărârile pentru netemeinicie, sub aspectul pedepselor aplicate

stabilind să se acorde eficiență sporită circumstanțelor judiciare atenuante

reținute.

Examinând hotărârile atacate în

raport de criticile formulate, de cazurile de casare înscrise în art. 385

9

alin. (1) pct. 10 și 14 C. proc. pen., cât și din oficiu conform art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen. se constată a fi întemeiat, pentru considerentele ce

urmează, recursul declarat de inc. D.L.

Pentru ca pedeapsă aplicată unui

făptuitor să realizeze cerințele legii este necesar să respecte criteriile

stabilite prin art. 72 C. pen., dar în același timp, să reflecte în mod real și

concret pericolul faptei și al făptuitorului.

Încercând să răspundă acestor

deziderate instanțele au acordat și menținut în favoarea inc. D.L. circumstanțe

judiciare atenuante, coborând pedeapsa aplicată acesteia sub limita minimă

legală stabilită de textul incriminator.

Dar deși au reținut în mod corect în

favoarea acesteia dispozițiile art. 74 - 76 C. pen., instanțele nu le-au acordat

eficiența necesară în raport de împrejurări de necontestat, rezultate din probe

și de contextul general al situației de fapt, în care s-au desfășurat

activitățile infracționale.

În acest sens, se impunea aprecierea

unor împrejurări rezultate din probe, potrivit cărora, întreaga activitate

infracțională a fost concepută și organizată telefonic de inc. T.A., consumator

de droguri, din detenție.

Și dacă inculpatul prin procedeele

folosite a atras în activitatea infracțională mai multe persoane care însă nu

au cunoscut caracterul ilicit al activităților lor, nu același lucru se poate

spune despre concubina sa, inc. D.L., atrasă în activitatea infracțională

instigată și folosită potrivit instrucțiunilor primite de la inc. A.T. la

realizarea întâlnirilor cu persoanele interpuse, la predarea pachetelor către

acestea al căror conținut de droguri era cunoscut de ea și de inc. A.T.

Desigur, în acest context și față de

natura relațiilor existente între cei doi inculpați se impunea acordarea unei

eficiențe sporite circumstanțelor judiciare atenuante reținute în favoarea

acestei inculpate.

Sub acest aspect, critica și

recursul formulate de acestea sunt fondate și potrivit art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen. se va admite recursul inc. D.L., hotărârile urmând

a fi casate numai cu privire la pedeapsa principală și complementară aplicate

acesteia, care se vor reduce așa cum se va arăta în dispozitivul prezentei

hotărâri.

În rest, criticile formulate sunt

nefondate, pentru cele ce urmează.

În cauză nu se poate vorbi de contrarietate

de interese între inculpați, atâta timp cât inc. T.A. a recunoscut comiterea

faptei, susținând însă că inc. D.L. nu a cunoscut conținutul pachetelor trimise

prin intermediari, împrejurare confirmată și de inc. D.L.

În sensul legii și al practicii

judiciare contrarietatea de interese presupune afirmația unuia din inculpați ca

și ceilalți au participat la comiterea faptei, iar aceștia neagă, ceea ce nu

este cazul în speță.

Neexistând interese procesuale

contrare în cauză, împrejurarea că în fața instanței de apel cei doi inculpați

au fost asistați de același apărător ales, nu poate constitui o încălcare a

drepturilor și intereselor procesuale ale inculpaților, ce atrage o nulitate

absolută de natura celei arătate prin art. 197 al. 2 C. proc. pen., care în

final să conducă la casarea hotărârii din apel, așa cum s-a solicitat.

Neîntemeiată este critica vizând

natura substanțelor aflate în conținutul pachetelor introduse în Penitenciarul

Giurgiu.

Din cele două rapoarte de constatare

tehnico-științifică din 13 februarie 2008 și 15 februarie 2008 rezultă

neîndoielnic că bilele găsite la 12 februarie 2008 asupra martorei M.C.M.

conțin 0,32 gr. heroină și cafeină, iar cele 6 bile depistate în portocale în

pachetul predat de B.E. conțin cantitatea de 0,50 gr. heroină (cafeină,

paracetamol și griseofulvin), heroina făcând parte din substanțele arătate în

tabelul anexă nr. 1 din Legea nr. 143/2000 ca fiind drog de mare risc.

Și, în fine, pedeapsa de 8 ani

închisoare pentru inc. T.A., așa cum a fost stabilită de instanța de apel

reflectă pericolul faptei, redat de modul de concepere și executare a

activității infracționale, de natura și cantitatea drogurilor ce au făcut

obiect al instigării la trafic, cât și de starea de recidivă și numeroasele

condamnări aflate în antecedentele sale, fiind conformă prevederile art. 72 și

52 C. pen.

Drept urmarea considerentelor

prezentate nu se constată motive de casare a hotărârilor atacate în ce privește

pe inc. A.T. și în consecință, conform art. 385

15

pct. 1 lit. b) C.

proc. pen., recursul acestui inculpat se va respinge, ca nefondat, cu obligarea

sa la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit art. 192 alin. (2) C.

proc. pen.

În temeiul art. 385

17

alin. (4) C. proc. pen. combinat cu art. 88 C. pen. se va computa din pedeapsa

aplicată inc. D.L. perioada reținerii și arestării preventive, constatându-se

că inc. A.T. este arestat în altă cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de inculpata D.L. împotriva

Deciziei penale nr. 93/A din 9 aprilie 2009 pronunțată de Curtea de Apel

București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie,

casează decizia atacată și Sentința penală nr. 72 din 11 februarie 2009 a

Tribunalului Giurgiu, secția penală, numai cu privire la pedepsele aplicate

acestei inculpate, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (1)

și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 14 lit. c) din aceeași lege și

art. 41 alin. (2) C. pen., în sensul că, prin menținerea circumstanțelor atenuante,

prevăzute de art. 74 lit. a) raportat la art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen.

reduce pedeapsa principală de la 6 ani închisoare la 4 ani închisoare, iar

pedeapsa complementară de la 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64

alin. (1), lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. la 4 ani interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 alin. (1), lit. a), teza a II-a, lit. b) C. pen.

Menține celelalte dispoziții ale

hotărârilor atacate.

Deduce din pedeapsa aplicată

recurentei inculpate D.L. durata reținerii și arestării preventive de la 14

aprilie 2008 la 5 octombrie 2009.

Respinge ca nefondat recursul

declarat de inculpatul T.A. împotriva aceleiași decizii.

Constată că inculpatul T.A. este

arestat în altă cauză.

Obligă recurentul inculpat T.A. la

plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care

suma de 100 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, până

la prezentarea apărătorului ales se va avansa din fondul Ministerului Justiției

și Libertăților Cetățenești.

Onorariul apărătorului desemnat din

oficiu pentru recurenta inculpată D.L., până la prezentarea apărătorului ales,

în sumă de 100 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției și

Libertăților Cetățenești

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 5

octombrie 2009.