ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 11.10.2012

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6194/2012

HOTĂRÂRE
11.10.2012
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6194/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin

sentința nr. 99 din 26 februarie 2009, Tribunalul Arad, secția civilă, a admis

excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Municipiul Arad,

respingând acțiunea formulată de reclamanții

B.E.K. și B.H.E.,

în

contradictoriu cu acest pârât.

A respins excepția lipsei calității procesuale active

a reclamanților, cu privire la suprafața de 2.646 m.p., teren situat în Aradul

Nou, înscris în C.F. nr. X.

A respins excepția lipsei calității de persoană

îndreptățită a reclamantului B.E.K., cu privire la cota de 83,4/1.856 m.p.

teren.

A admis în parte acțiunea formulată de reclamanți

împotriva pârâtului Municipiul Arad, reprezentat prin Primar.

A constatat refuzul nejustificat al pârâtului de a

soluționa notificarea întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 10/2001.

A obligat pârâtul să acorde în echivalent, în compensare,

o suprafață din terenurile disponibile ce fac parte din inventarul bunurilor

oferite spre compensare, conform procesului-verbal de afișare din 10 martie

2006, pentru imobilul casă și teren în suprafață de 1.856 m.p., situat în Arad,

înscris în C.F. nr. X, nr. top. 2-4/2, evaluat conform raportului de expertiză

întocmit de expert P.G.V., după ce va scădea valoarea actualizată a

despăgubirilor acordate reclamantului B.H.E., în sumă de

38

.

conform raportului de expertiză contabilă judiciară (suplimentară).

A respins restul petitelor din acțiune.

Această soluție a fost menținută de Curtea de Apel Timișoara,

secția civilă, care, prin decizia nr. 195 din 30 iunie 2009, a respins apelul pârâtului.

Prin decizia nr. 4760 din 28 septembrie 2010, Înalta Curte

de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, a admis recursul

declarat de pârâtul Municipiul Arad, prin Primar, împotriva deciziei nr. 195 din

30 iunie 2009 a Curții de Apel Timișoara, secția civilă, a casat decizia atacată

și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

În rejudecare, prin decizia civilă nr. 57 din 14

martie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, în Dosarul nr. 70/59/2011, a

fost admis apelul declarat de pârâtul Primarul municipiului Arad împotriva sentinței

civile nr. 99 din 26 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Arad în Dosarul

nr. 906/108/2008, în contradictoriu cu reclamanții B.E.K. și B.H.E.

Sentința a fost schimbată și, în consecință, a fost admisă

excepția lipsei calității de persoană îndreptățită a reclamantului B.E.K. cu privire

la cota de drept de 5/16 părți din terenul înscris în C.F. nr. X Aradul Nou; a fost

respinsă cererea formulată de reclamanți cu privire la acordarea de măsuri reparatorii

pentru sus-menționata cotă de drept; a fost obligat pârâtul la restituirea în natură

către reclamanți a cotei parte de câte 11/16 drept din suprafețele de teren de 598

m.p. (grădină) și 596 m.p. (concesionată prin contractul de concesionare din 20

august 1998) din parcela nr. top. 2-4/2 înscris în C.F. nr. X Aradul Nou, conform

raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit în Dosarul nr. 906/108/2008 al

Tribunalului Arad de inginer expert C.A., raport ce face parte integrantă din prezenta

hotărâre; a fost obligat pârâtul la acordarea către reclamanți de despăgubiri în

condițiile art. VII din Legea nr. 247/2005 pentru construcțiile și cota de 11/16

parte din 732 m.p. teren, înscrise în C.F. nr. X Aradul Nou, nr. top. 2 – 4/2 condiționat

de restituirea de către reclamantă a sumei de 38.908,84 RON; a fost obligat pârâtul

la 1.500 RON cheltuieli de judecată către reclamanți; a fost menținută în rest sentința.

Prin cererea înregistrată la data de 16 mai 2012, Primarul

municipiului Arad și Municipiul Arad, prin Primar, au solicitat îndreptarea erorii

materiale cuprinse în considerentele și dispozitivul deciziei civile nr. 57 din

14 martie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în Dosarul nr. 70/59/2011,

precum și lămurirea dispozitivului deciziei.

Curtea de Apel Timișoara, secția civilă, prin încheierea

din 24 mai 2012, pronunțată în Dosarul

nr. 70/59/2011, a respins cererea de îndreptare a erorii materiale și lămurire dispozitiv

formulată de Primarul municipiului Arad.

A fost admisă în parte cererea de îndreptare a erorii materiale

formulată de Municipiul Arad, prin Primar, și, în consecință, s-a dispus îndreptarea

erorilor materiale din cuprinsul considerentelor și dispozitivului deciziei civile

nr. 57 din 14 martie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în Dosarul nr.

70/59/2011 și, în consecință:

S-a dispus ca în considerentele deciziei și în alin.

(1) din dispozitiv, în loc de „pârâtul Primarul municipiului Arad (…)” cum din eroare

s-a trecut, să fie trecut „pârâtul Municipiul Arad, prin Primar (…)” cum este corect.

S-a dispus ca în considerentele deciziei și în alin.

(5) din dispozitiv, în loc de „(…) 596 m.p. (concesionată prin contractul de concesionare

din 20 august 1998) (…)” cum din eroare s-a trecut, să fie trecut „(…) 556 m.p.

(concesionată prin contractul de concesionare din 20 august 1998) (…)”, cum este

corect.

A fost respinsă în rest cererea formulată de pârâtul Municipiul

Arad, prin Primar.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, corespunde

realității că împotriva sentinței civile nr. 99 din 26 februarie 2009 pronunțată

de Tribunalul Arad, în Dosarul nr. 906/108/2008, a declarat apel Municipiul Arad,

prin Primar, și nu Primarul municipiului Arad, cum din eroare s-a trecut în hotărâre.

În consecință, s-a constatat că dispozițiile art. 281 C.

proc. civ. sunt incidente, referirea la primar și nu la municipiu ca fiind partea

care a declarat apelul fiind rezultatul unei evidente erori materiale, eroare ce

se impune a fi îndreptată.

Având în vedere că reținerea că Primarul municipiului Arad

ar avea calitate de pârât-apelant este rezultatul erorii materiale, acesta nu are

calitate procesuală de a solicita îndreptarea erorii materiale sau lămurirea dispozitivului

deciziei.

În continuare, instanța a reținut că, deși în minuta deciziei

și în considerente s-a menționat ca fiind în suprafață de 556 m.p. terenul concesionat

prin contractul din 20 august 1998, din eroare, în dispozitiv și în finalul considerentelor

suprafața a fost menționată ca fiind 596 m.p., cererea de îndreptare formulată de

petentul Municipiul Arad, prin Primar, fiind întemeiată.

Obligând pârâtul să restituie reclamanților cota de 11/16

parte din cele două parcele de teren ce pot fi restituite în natură și, respectiv

să acorde despăgubire reclamanților pentru cota de 11/16 părți din terenul de 732

m.p. teren, instanța a avut în vedere coparticiparea procesuală activă a reclamanților

și aptitudinea acestora de a beneficia de măsurile reparatorii prevăzute de Legea

nr. 10/2001. Astfel, după ce pârâtul va restitui în natură cota parte din teren

și va acorda despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, reclamanții

vor putea proceda la partajarea terenului și a despăgubirilor fie potrivit înțelegerii

lor, fie potrivit normelor de drept comun.

În consecință, sub acest aspect, s-a reținut că cererea

petentului nu este întemeiată, dispozițiile art. 281, 281

1

civ. nefiind incidente, după cum lămurirea dispozitivului nu se impune nici sub

aspectul capetelor de cerere apreciate de instanță, conform celor mai sus arătate,

ca fiind erori materiale ce s-au impus a fi îndreptate.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs

Municipiul Arad, prin Primar, și Primarul municipiului

Arad, indicând dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ. și solicitând admiterea

recursului și modificarea în parte a încheierii din 24 mai 2012 a Curții de Apel

Timișoara, în sensul admiterii în totalitate a cererii de îndreptarea erorii materiale

cuprinse în considerentele și dispozitivul deciziei civile nr. 57 din 14 martie

2012 și de lămurire a dispozitivului aceleiași decizii.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenții au arătat

că soluția de respingere în rest a cererii formulate de pârâtul

Municipiul Arad, prin Primar, cuprinsă în încheierea recurată,

este dată cu încălcarea prevederilor legale, fiind rezultatul aplicării greșite

a legii.

Astfel, recurenții au arătat că aprecierile instanței de

apel care au condus la respingerea în rest a cererii sunt rezultatul încălcării

prevederilor Legii nr. 10/2001, a neobservării erorilor materiale, precum și a dispozițiilor

potrivnice, precum și a neanalizării cererii de lămurire și îndreptare eroare materială

privind considerentele și dispozitivul deciziei nr. 57 din 14 martie 2012.

În acest sens, recurenții au arătat că, în cuprinsul motivării,

instanța de apel în mod corect reține că „deși citat în acest sens, reclamantul

nu a făcut dovada acestei calități, astfel că el nu are calitate de persoană îndreptățită

la măsuri reparatorii pentru cota de 5/16 din terenul în litigiu”, fiind admisă

excepția lipsei calității de persoană îndreptățită a reclamantului B.E.K. cu privire

la cota de drept de 5/16 părți din terenul înscris în C.F. nr. X Aradul Nou, față

de construcția juridică detaliată în concret de către Curtea de Apel Timișoara în

considerentele hotărârii, din eroare, instanța, în mod greșit obligă în considerente

și dispozitiv ca pârâtul să restituie în natură către reclamanți a cotei parte de

câte 11/16 drept din suprafețele menționate, în loc să oblige pârâtul la restituirea

în natură doar către reclamanta B.H.E. a cotei parte de câte 11/16 drept din suprafețele

indicate.

Au mai arătat recurenții că, Curtea de Apel Timișoara,

în decizia civilă nr. 57 din 14 martie 2012 dispune admiterea excepției lipsei calității

de persoană îndreptățită a reclamantului B.E.K. cu privire la cota de drept de 5/16

părți din terenul înscris în C.F. nr. X Aradul Nou. De asemenea, instanța de apel,

în analizarea situației părții de imobil ce nu poate fi restituit în natură, în

mod corect face trimitere la prevederile art. 1 alin. (3) din Legea nr. 10/2001

cu privire la modalitatea de reparație, în despăgubiri acordate în condițiile legii

speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor

preluate în mod abuziv, precum și la prevederile Legii nr. 247/2005.

Recurenții au susținut că, în această situație, ținând

cont de cele statuate de către instanța de apel, aceasta în mod eronat în finalul

considerentelor și în dispozitiv, obligă pârâtul la acordarea către reclamanți de

despăgubiri în condițiile art. 7 din Legea nr. 247/2005 pentru construcții și cota

de 11/16 parte din 732 mp teren, înscrise în C.F. nr. X Aradul Nou, nr. top. 2-4/2,

condiționat de restituirea de către reclamantă a sumei de 38.908,84 RON, în loc

să oblige pârâtul la acordarea către reclamanți de despăgubiri în condițiile Titlului

VII din Legea nr. 247/2005 pentru construcții și la acordarea către reclamanta B.H.E.

de despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 pentru cota de

11/16 parte din 732 m.p. teren, înscris în C.F. nr. X Aradul Nou, nr. top. 2-4/2

condiționat de restituirea de către reclamantă a sumei de 38.908,84 RON.

La termenul de judecată din 11 octombrie 2012, Înalta Curte

a invocat, din oficiu, excepția nulității recursului, în raport de

dispozițiile art. 306 alin. (1) C. proc. civ.

Analizând recursul declarat prin prisma criticilor formulate

de recurenți,

Înalta Curte reține următoarele:

Conform art. 302

1

lit. c) C. proc. civ., cererea

de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul

și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un

memoriu separat.

Recursul se motivează, conform art. 303 alin. (1) C.

proc. civ., prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, motivele

de recurs sunt prevăzute limitativ în art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ., iar art.

306 alin. (1) C. proc. civ. prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat

în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2), care se referă

la motivele de ordine publică.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea motivului

de recurs prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 304 C.

proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor

critici privind modul de judecată al instanței care a pronunțat hotărârea atacată,

raportat la motivul de recurs invocat.

Față de faptul că nu constituie motiv de recurs orice nemulțumire

a părții cu privire la soluția pronunțată, instanța de recurs poate examina numai

criticile privitoare la decizia atacată care fac posibilă încadrarea în art. 304

Or, în speță, nu numai că recurenții

Primarul municipiului Arad și Municipiul Arad, prin Primar,

nu s-au conformat exigențelor art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ., neindicând, decât formal, motivele de nelegalitate

prevăzute de pct. 7 și 9 ale art. 304 C. proc. civ., pe care își întemeiază recursul,

dar nu au formulat nici critici care să poată fi încadrate, din oficiu, în vreunul

dintre cazurile de casare sau modificare prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

Astfel, în cuprinsul cererii de recurs deduse judecății,

nu se regăsesc veritabile critici ale încheierii din 24 mai 2012 pronunțată de Curtea

de Apel Timișoara, secția civilă, în Dosarul nr. 70/59/2011, care face obiectul

recursului și nici nu se arată în ce constă nelegalitatea sau care sunt textele

de lege încălcate sau aplicate greșit, prin raportare la soluția pronunțată și la

argumentele folosite de instanță, în fundamentarea acesteia.

Modalitatea de motivare a recursului adoptată de către

recurenți constă, practic, într-o înșiruire de afirmații, care, nefiind structurate

din punct de vedere juridic, sunt imposibil de încadrat în vreunul dintre motivele

de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ., pentru exercitarea controlului

judiciar în recurs.

Or, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică

determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de

nelegalitate limitativ prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

Față de cele expuse mai sus, în raport de dispozițiile

art. 306 alin. (1) C. proc. civ., se va constata nul recursul declarat de pârâți.

Constată nul recursul declarat de pârâții Primarul municipiului

Arad și Municipiul Arad, prin Primar, împotriva încheierii din 24 mai 2012 a Curții

de Apel Timișoara, secția civilă, pronunțată în Dosarul nr. 70/59/2011.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 11 octombrie 2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-03-11
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2237/2011
Asupra recursului de față, constată următoarele: Curtea de Apel Timișoara, secția civilă, prin decizia nr. 150/A din 17 mai 2010 a admis apelul declarat de apelanții B.G.J.G. și B.A.M. împotriva sentinței civile nr. 136 din 25 februarie 201
ÎCCJ 2012-02-15
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 957/2012
F.P. Arad, având ca obiect Legea nr. 10/2001, obligând pârâtul Municipiul Arad, reprezentat prin Primar la emiterea unei dispoziții privind imobilul revendicat, precum și la plata către reclamant a sumei de 1.200 lei, cheltuieli parțiale de
ÎCCJ 2012-02-23
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1225/2012
C.F., apreciind despăgubirile la suma de 300.000.000 lei. Pretențiile reclamantei ca moștenitoare nu se pot modifica și nu pot fi altele decât cele formulate inițial de titulara dreptului de proprietate. Primăria Municipiului Arad a comunic
ÎCCJ 2012-06-20
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4639/2012
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 617 din 21 septembrie 2010, Tribunalul Arad, secția civilă, a respins acțiunea formulată de reclamanta D.L., în contradictoriu cu pârâtul P.M. Arad, pentru acordarea de m
ÎCCJ 2015-01-27
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 188/2015
. 1609/108/2010, s-a admis cererea de lămurire a dispozitivului sentinței civile menționate, formulată de pârâtul Municipiul Arad și s-a stabilit că pârâții vor plăti reclamantului suma de 683,35 euro în loc de 683,346 euro, fiind menținute
Sursă