ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 08.10.2010

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4197/2010

HOTĂRÂRE
08.10.2010
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4197/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Magistraturii

Prin hotărârea nr. 336

din 29 aprilie 2010 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a fost respinsă

contestația formulată de D.D.C., procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu,

împotriva hotărârii nr. 118 din 22 aprilie 2010 a secției pentru procurori a Consiliului

Superior al Magistraturii.

Pentru a pronunța această

hotărâre, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reținut că D.D.C. a fost

numit procuror la data de 15 martie 2007 în condițiile art. 33 alin. (1) din Legea

nr. 303/2004, republicată, având în această funcție o vechime de 3 ani, 2 luni și

8 zile, calculată la data concursului.

Plenul Consiliului Superior

al Magistraturii a reținut că în perioada ianuarie 1999-martie 2007 petentul a fost

avocat, însă această perioadă nu constituie vechime utilă pentru a fi luată în considerare

la vechimea necesară pentru participarea la concursul de promovare în funcții de

execuție.

petentul D.D.C.

Împotriva acestei hotărâri

a declarat recurs D.D.C. în temeiul art. 29 din Legea nr. 317/2004, republicată,

solicitând anularea acestei hotărâri și să se constate că îndeplinește condițiile

legale privind vechimea în magistratură pentru participarea la examenul de promovare

în funcție de execuție la parchetul de pe lângă Curtea de apel.

Prin motivele de recurs,

recurentul arată că îndeplinește condițiile prevăzute de lege, necesare susținerii

concursului de promovare organizat în luna mai 2010, prin includerea perioadei în

care a funcționat ca avocat, membru în Baroul Sibiu, respectiv ianuarie 1999-martie

2007.

În dezvoltarea motivelor

de recurs, recurentul face referire la evoluția sa profesională, inclusiv participarea

la examenul de promovare din mai 2009, în urma căruia a promovat la Parchetul de

pe lângă Tribunalul Sibiu.

Apreciază astfel că participarea

sa la acest examen de promovare din mai 2009 a fost posibilă ca urmare a verificării

cererii făcute în acest sens, de către intimat și a îndeplinirii condițiilor cerute

de lege pentru promovare, având o vechime în magistratură de peste 10 ani.

Prin întâmpinarea depusă

la dosar, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat respingerea

recursului ca nefondat, întrucât recurentul nu îndeplinește condiția vechimii minime

de 6 ani în funcția de procuror pentru a putea participa la concursul de promovare

în funcții de execuție, în ceea ce privește locurile vacante la parchetele de pe

lângă Curțile de apel.

Intimatul invocă Decizia

Curții Constituționale nr. 785 din 12 mai 2009, prin care au fost declarate neconstituționale

dispozițiile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor

și procurorilor, republicată, cu modificările ulterioare, arătând că în prezent

perioada în care a îndeplinit funcția de avocat nu mai poate fi avută în vedere

în calculul vechimii minime prevăzute de textele menționate, considerând că recurentul

nu îndeplinește una dintre condițiile cumulative prevăzute de lege pentru promovarea

în funcții de execuție.

de recurs

Analizând cauza prin prisma

motivelor, în raport cu prevederile art. 304 și art. 304

1

și ale legislației aplicabile, precum și în raport cu Decizia nr. 785/2009 a Curții

Constituționale, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, pentru considerentele

arătate în continuare:

Așa cum rezultă din expunerea

rezumativă a lucrărilor dosarului, prin hotărârea recurată a fost respinsă contestația

recurentului formulată împotriva hotărârii nr. 118 din 22 aprilie 2010 a secției

pentru procurori din cadrul Consiliul Superior al Magistraturii.

Prin această hotărâre

a fost soluționată, în sensul respingerii, contestația formulată de recurent împotriva

hotărârii nr. 58 din 12 aprilie 2010 a Comisiei de organizare a concursului pentru

promovare în funcții de execuție a judecătorilor și procurorilor, prin care a fost

respinsă cererea acestuia de înscriere la concursul de promovare în funcții de execuție,

pentru neîndeplinirea cerinței impusă de art. 44 alin. (1) lit. b) din Legea

nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor republicată, cu modificările

și completările ulterioare, sub aspectul neîndeplinirii condiției de vechime efectivă

în magistratură.

Hotărârea Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii este fundamentată pe faptul că, la data concursului organizat

la 09 mai 2010, recurentul avea o vechime în magistratură de 3 ani, 2 luni și 8

zile, iar conform art. 44 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul

judecătorilor și procurorilor, cu modificările ulterioare, vechimea necesară era

de minim 6 ani în funcția de judecător sau procuror, în condițiile în care perioada

anterioară în care recurentul a funcționat ca avocat nu poate fi avută în vedere

la calculul vechimii prevăzute de lege.

Este necontestat faptul

că, prin Decizia nr. 785 din 12 mai 2009 (publicată în M. Of. al României, Partea

I, nr. 404/15.06.2009), Curtea Constituțională a constatat că sunt neconstituționale

prevederile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor

și procurorilor.

Conform dispozițiilor

art. 147 alin. (1) din Constituție, republicată, „dispozițiile din legile și ordonanțele

în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale,

își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale

dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile

neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile

constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.

De asemenea, conform

art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată. „Dispozițiile din legile și

ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele

juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, dacă, în

acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile

neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile

constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept".

În acord cu dispozițiile

citate, ca urmare a Deciziei nr. 785/2009 a Curții Constituționale, prevederile

art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 și-au încetat efectele juridice la data

de 31 iulie 2009, prin împlinirea a 45 de zile de la data de 15 iunie 2009. când

decizia a fost publicată în M. Of. al României.

Pe cale de consecință,

începând cu această dată, condiția de vechime impusă judecătorilor și procurorilor

pentru participarea la concursul de promovare la instanțele sau parchetele imediat

superioare este reglementată de dispozițiile art. 44 alin. (1) din Legea nr. 303/2004,

republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora:

Art. 44 „(1) Pot participa

la concursul de promovare la instanțele sau parchetele imediat superioare judecătorii

și procurorii care au avut calificativul «foarte bine» la ultima evaluare, nu au

fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani și îndeplinesc următoarele condiții

minime de vechime:

- 5 ani vechime în funcția

de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcțiile de judecător de tribunal

sau tribunal specializat și procuror la parchetul de pe lângă tribunal sau la parchetul

de pe lângă tribunalul specializat;

- 6 ani vechime în funcția

de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcțiile de judecător de Curte

de apel și procuror la parchetul de pe lângă aceasta;

- 8 ani vechime în funcția

de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcția de procuror la Parchetul

de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.”

Instanța, obligată fiind

să țină de cont de decizia Curții Constituționale, reține că legalitatea hotărârii

recurate urmează a se aprecia prin raportare la dispozițiile art. 44 alin. (1) din

Legea nr. 303/2004, întrucât, potrivit celor anterior arătate, dispozițiile

art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, la care se face referire în recurs, și-au

încetat efectele juridice la data de 31 iulie 2009.

Astfel, Înalta Curte reține

că este legală hotărârea Plenului CSM prin care ș-a constatat că la data concursului

recurentul, care avea o vechime de 3 ani 2 luni și 8 zile, nu îndeplinea condiția

de 6 ani vechime, prevăzută de art. 44 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 303/2004,

pentru a participa la concursul de promovare în funcții de execuție din 9 mai 2010.

În condițiile în care

prevederile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 în considerarea cărora recurentul

și-a construit întreaga argumentație din recurs și-au încetat aplicabilitatea, ca

efect al Deciziei Curții Constituționale nr. 785/2009, rezultă că la calcularea

vechimii prevăzute de art. 44 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 se are în vedere

numai vechimea în funcția de judecător sau procuror, fără a mai fi posibilă luarea

în considerare a perioadei în care judecătorul sau procurorul a îndeplinit anterior

alte funcții de specialitate juridică.

Or, în aceste condiții

hotărârea adoptată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii este legală în

raport cu dispozițiile art. 44 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 303/2004, rămase

în vigoare după decizia Curții Constituționale, având în vedere vechimea pe care

recurentul o avea în funcția de procuror la data concursului din 09 mai 2010.

Având în vedere toate

considerentele expuse, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, în temeiul

art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

Respinge recursul declarat

de D.D.C. împotriva hotărârii nr. 336 din 29 aprilie 2010 a Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 8 octombrie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-06-17
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3207/2010
Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia nr. 5120 din 13 noiembrie 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, a respins recurs
ÎCCJ 2011-06-10
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3389/2011
ani, 1 lună și 29 zile, calculată la data de 31 mai 2009 potrivit art. 44 din Legea nr. 303/2004. Având în vedere prevederile art. 44 din Legea nr. 303/2004, care se regăsesc și în art. 5 din regulamentul privind organizarea și desfășurarea
ÎCCJ 2010-03-19
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1616/2010
împotriva hotărârii secției pentru judecători, reținându-se faptul că petentul nu a invocat aspecte noi în sprijinul acestei căi de atac. 2. Calea de atac a recursului exercitată de magistrat În temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2
ÎCCJ 2010-11-19
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5149/2010
către Consiliul Superior al Magistraturii. Totodată, a făcut referire la trei decizii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în spețe similare și anume Deciziile nr. 4198 din 8 octom
ÎCCJ 2010-12-09
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5511/2010
le juridice. Urmare acestei împrejurări, perioada în care recurenta a îndeplinit funcția de avocat nu poate fi avută în vedere în calculul vechimii minime. 3.4. Susținerile referitoare la încălcarea prevederilor art. 6 din Convenția Europea
Sursă