ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5127/2011

Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia nr. 1162 din 7 aprilie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 2121/86/2010, Curtea de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a admis recursul declarat de pârâtul Primarul comunei I. - A.F., județul Suceava, împotriva sentinței nr. 5424 din 9 decembrie 2010, pronunțată de Tribunalul Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 2121/86/2010, reclamantă-intimată fiind D.C.; a modificat sentința nr. 5424 din 09 decembrie 2010 a Tribunalului Suceava în sensul că a admis excepția lipsei procedurii prealabile și a respins ca inadmisibilă cererea de anulare a raportului de evaluare a performanțelor individuale întocmită reclamantei pe anul 2009; a respins ca nefondată cererea de anulare a dispoziției din 19 februarie 2010 emisă de Primarul comunei I. Pentru a pronunța această soluție, instanța de recurs a reținut, cu privire la cererea de anulare a raportului de evaluare a performanțelor profesionale individuale pentru anul 2009 întocmită reclamantei, faptul că prima instanță a soluționat greșit excepția inadmisibilității invocată de către pârâtă prin întâmpinare.

Astfel, s-a reținut că reclamanta nu era îndreptățită să se adreseze direct instanței de judecată, prevalându-se de dispozițiile art. 120 alin. (5) din H.G. nr. 611/2008, ci trebuia să urmeze procedura prealabilă a contestației la conducătorul autorității sau instituției publice. Instanța de recurs a apreciat că nu sunt relevante susținerile instanței de fond referitoare la termenul de 5 zile, dacă acesta este de recomandare sau de decădere, atâta timp cât reclamanta nu a parcurs procedura prealabilă. În raport de dispozițiile art. 69 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, care reglementează modul de evaluare a funcționarilor publici și având în vedere că reclamanta nu a contestat raportul de evaluare a performanțelor individuale, întocmit pentru anul 2009, în condițiile art. 120 alin. (1) din H.G.

nr. 611/2008, instanța a constatat că excepția lipsei procedurii prealabile invocată de pârâtă este întemeiată. Referitor la cererea de anulare a dispoziției din 19 februarie 2010 emisă de Primarul comunei I., instanța de control judiciar a constatat faptul că această dispoziție a fost emisă cu respectarea prevederilor legale în vigoare, astfel că, în temeiul art. 312 alin. (1), (2) și (3) C. proc. civ., a admis recursul și a modificat sentința recurată în sensul respingerii cererii de anulare a raportului de evaluare ca inadmisibilă și a cererii de anulare a dispoziției din 19 februarie 2010 a Primarului comunei I. ca nefondată. Împotriva deciziei nr. 1162 din 7 aprilie 2011 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a formulat cerere de revizuire recurenta D.C., invocând dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc.

civ. Cererea a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, care, prin sentința nr. 21 din 26 mai 2011, pronunțată în Dosarul nr. 3885/86/2011, a admis excepția de necompetență materială a Tribunalului și a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Înalta Curte, astfel învestită, înainte de a analiza motivele cererii de revizuire, examinând cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 137 C. proc. civ., excepția inadmisibilității invocată de intimată, constată că aceasta este întemeiată, motiv pentru care o va admite și va respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.

Pentru a ajunge la această soluție, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate: Potrivit dispozițiilor art. 326 alin. (3) C. proc. civ. „dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază”. Pe de o parte, fiind o cale extraordinară de atac, revizuirea este admisibilă numai în cazurile limitativ prevăzute de lege, neputând fi exercitată pentru alte motive decât cele prevăzute de lege, fiind inadmisibilă punerea în discuție a unor probleme de fond, a unor fapte și împrejurări care au fost discutate de instanță cu ocazia rezolvării litigiului în fond. Potrivit art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc.

civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere „dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate (…)”. Rațiunea reglementării revizuirii prevăzută de textul menționat o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii lucrului judecat, când instanțele au dat soluții contrare, în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți. În asemenea situații, executarea hotărârilor este imposibilă, întrucât fiecare parte se prevalează de hotărârea ce îi este favorabilă, iar ieșirea din situația anormală creată de existența hotărârilor potrivnice nu se poate realiza decât prin revizuirea și anularea ultimei hotărâri, care înfrânge principiul autorității de lucru judecat.

Invocarea motivului de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: 1. să existe hotărâri definitive contradictorii; 2. hotărârile potrivnice să fie pronunțate în aceeași pricină. Ca atare, trebuie reținută tripla identitate de părți, obiect și cauză care sunt elementele lucrului judecat; 3. hotărârile să fie date în dosare diferite; 4. în al doilea proces, să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, instanța să fi omis să se pronunțe asupra ei. Dacă instanța sesizată cu cea de-a doua acțiune a respins excepția autorității de lucru judecat, această apărare nu mai poate fi reiterată pe calea revizuirii, deoarece s-ar opune tocmai puterea de lucru judecat a hotărârii date asupra primei acțiuni; 5. să se ceară anularea celei de a doua hotărâri.

Condițiile menționate trebuie să fie îndeplinite cumulativ, întrucât neîndeplinirea uneia dintre condiții duce la respingerea cererii de revizuire întemeiată pe motivul respectiv. În cauza de față, revizuenta a înțeles să invoce „soluțiile potrivnice” pronunțate în aceeași pricină, în același dosar (nr. 2121/86/2010), soluția atacată ca fiind contradictorie fiind determinată de exercitarea căii legale de atac a recursului în același dosar, condiție în care nu este încălcată autoritatea de lucru judecat. Este evident faptul că în cadrul aceluiași proces nu se poate ajunge la hotărâri potrivnice, deoarece, chiar dacă soluțiile sunt diferite în etape procesuale distincte, în final o singură hotărâre pune capăt judecății.

Drept urmare, calea extraordinară de atac promovată este inadmisibilă, dată fiind neîndeplinirea cumulativă a condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., ale cărui prevederi au un caracter imperativ, fiind de strictă interpretare și aplicare. În consecință, pentru considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 326 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge cererea de revizuire formulată de D.C. împotriva deciziei nr. 1162 din 7 aprilie 2011 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 noiembrie 2011.