ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 923/2010

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 923/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta

S.C. "Q.N.I." S.R.L. a chemat în judecată pârâtul Ministerul

Economiei și Finanțelor (în prezent Ministerul Finanțelor Publice) - Oficiul de

Plăți și Contractare PHARE solicitând anularea Deciziei din 10 noiembrie 2008

și a Procesului-verbal de constatare din 24 iulie 2008 emise de pârât și

exonerarea de la plata sumei de 4.391.122 euro, la restituirea căreia a fost

obligată prin acest proces-verbal.

În motivarea acțiunii

s-a arătat că între reclamantă și pârâtul Oficiul de Plăți și Contractare PHARE

a fost încheiat contractul nr. EA/12262/D/SUP/RO din 30 noiembrie 2006 având ca

obiect "Furnizarea de echipamente care să permită noii Agenții de Plăți să

implementeze secțiunea garanție a fondului FEOGA".

Prețul contractului a

fost de 4.391.122 euro, perioada de execuție fiind de 2 luni și 3 săptămâni,

finalizându-se executarea contractului prin livrarea, instalarea, darea în

exploatare și asigurarea instrucțiunilor de utilizare a documentației tehnice a

produselor solicitate de autoritatea contractantă.

Curtea de Conturi a

întocmit un raport de audit în care se menționează că procedura de licitație în

urma căreia a fost încheiat contractul, a fost afectată de conflicte de

interese, așa cum sunt definite la art. 2.4.15. Capitolul "Clauze

etice" din Prag întrucât între firma câștigătoare (reclamanta) care a

participat în nume propriu la licitație și un alt ofertant S.C. A.I. S.A., declarat

neeligibil conform raportului de evaluare, a intervenit pe parcursul procesului

de licitație și implementare a contractului, o înțelegere privind livrarea

bunurilor ce fac obiectul finanțării.

A mai arătat

reclamanta că toate contractele de furnizare au fost aduse la cunoștința

pârâtului înainte de a începe executarea acestora, pârâtul fiind de acord cu

aceste contracte, astfel cum rezultă din Adresa din 28 decembrie 2006,

transmisă Direcției Generale a Finanțelor Publice a Municipiului București, în

care S.C. A.I. S.A. este menționată ca furnizor.

De asemenea, mai

precizează reclamanta că toate contractele de furnizare au fost încheiate după

același model și dintr-o eroare materială în contractul încheiat cu S.C. A.I.

S.A. apare ca dată a încheierii - 15 decembrie 2006, în realitate fiind

încheiat la 27 decembrie 2006, ca urmare a recomandării făcute de reprezentanța

F. Siemens Computer România, ca produsele să fie achiziționate de la S.C. A.I.

S.A., recomandare cuprinsă în adresa emisă la data de 22 decembrie 2006.

Prin Sentința nr.

1477 din 6 aprilie 2009, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a respins, ca neîntemeiată acțiunea formulată de

reclamanta S.C. "Q.N.I." S.R.L.

Pentru a pronunța

această soluție, Curtea a reținut următoarele:

Procesul-verbal de

constatare și decizia prin care a fost respinsă contestația formulată împotriva

acestuia sunt acte administrative legale față de nerespectarea de către

reclamantă a dispozițiilor art. 6 din Condițiile Generale privind

subcontractarea.

Chiar dacă din

înscrisurile depuse reiese că data încheierii contractului cu S.C. A.I. S.A.

este 27 decembrie 2006 și nu 15 decembrie 2006, înștiințarea autorității

contractante cu privire la existența acestui contract a avut loc la data de 28

decembrie 2006, ulterior încheierii acestuia cu nerespectarea obligației de a

obține autorizația scrisă a pârâtului.

A mai constatat

Curtea că suma a cărei recuperare s-a dispus prin procesul-verbal contestat

reprezintă o cheltuială neeligibilă în sensul acestor dispoziții legale, fiind

utilizată cu nerespectarea prevederilor din Condițiile Generale și Clauzele

etice avute în vedere la încheierea contractului cu pârâtul la data de 30

noiembrie 2006.

Împotriva Sentinței

civile nr. 1477 din 6 aprilie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a

de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs în termen legal

reclamanta S.C "Q.N.I." S.R.L. prin care s-a solicitat, în principal,

admiterea căii extraordinare de atac, cu consecința modificării în totalitate a

hotărârii recurate în sensul admiterii acțiunii în contencios administrativ așa

cum a fost formulată, a anulării Deciziei nr. 52 din 10 noiembrie 2008 prin

care Oficiul de Plăți și Contractare Phare a respins contestația reclamantei

din 18 septembrie 2008, a anulării procesului-verbal de constatare din data de

24 iulie 2008 încheiat de Oficiul de Plăți și Contractare Phare, a exonerării

recurentei reclamante de plata sumei de 4.391.122 euro și a obligării pârâtei

la plata cheltuielilor de judecată.

A învederat recurenta

că sunt incidente în cauză motivele de modificare a hotărârii atacate prevăzute

de art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., întrucât, pe de o parte, hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se sprijină, cuprinde motive

contradictorii ori străine de natura pricinii și, pe de altă parte, hotărârea

recurată este lipsită de temei legal sau a fost dată cu încălcarea sau

aplicarea greșită a legii. Instanța de fond, s-a precizat, nu a ținut cont de

niciunul din argumentele invocate de reclamantă și nici de materialul probator

aflat la dosarul cauzei, și a pronunțat astfel o hotărâre total lipsită de

conținut, netemeinică și nelegală, omițând în mod nejustificat să răspundă la

multe din aspectele prezentate în fața completului de judecată, încălcând

astfel prevederile art. 261 alin. (1) pct. 3 și 5 C. proc. civ.

Recurenta a arătat că

la momentul efectuării controlului în urma căruia a fost obligată la

restituirea sumei de 4.391.122 euro întregul contract era executat, sistemul implementat

asigurând funcționarea la nivelul întregii țări, în câteva sute de locații a

Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură, utilizatorul și beneficiarul

acestui proiect. Din definiția neregulei, consacrată prin prevederile art. 2

lit. a) din O.G. nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor

comunitare utilizate necorespunzător, rezultă în mod imperativ că eventuala

abatere, pentru a fi sancționată, trebuie să fi produs un prejudiciu, dar

această condiție nu este întrunită în cauză.

Recurenta a relevat

că instanța de fond a reținut în mod eronat că procedura de licitație a fost

afectată de un conflict de interese, și că au fost încălcate astfel prevederile

art. 6 din Condițiile generale, precum și art. 42.2 și art. 42.4 din Clauzele etice,

întrucât reclamanta nu a încălcat nicio clauză contractuală sau etică, iar

toate acțiunile întreprinse au avut acceptul scris al intimatei-pârâte care în

acele momente ar fi putut, dacă considera că este cazul, să nu confirme

subcontractorii, pentru ca aceștia să obțină scutirea de la plata taxei pe

valoarea adăugată. Astfel, la data de 28 decembrie 2006 prin Adresa din 27

decembrie 2006, pârâta a luat la cunoștință de numele celor patru

subcontractori, printre care se afla și S.C. A.I. S.A. Ploiești, și la aceeași

dată intimata transmite către Direcția Generală a Finanțelor Publice București

denumirea tuturor părților semnatare ale contractului EA/122622/D/SUP/RO,

printre care se numără și S.C. A.I. S.A. Ploiești, prin Adresa nr. X, adresă

care reprezintă în opinia recurentei "nodul gordian" al cauzei deduse

judecății. Această adresă demonstrează că intimata a fost de acord cu

încheierea contractelor cu subantreprenorii, întrucât pârâta era singura

entitate în măsură să comunice Direcției Generale a Finanțelor Publice

București identitatea subcontractorilor, pentru că numai în urma confirmării de

către Oficiul de Plăți și Contractare Phare se emitea de către D.G.F.P.

București certificatul de scutire de taxa pe valoarea adăugată. Or, în aceste

condiții, instanța de fond ar fi trebuit să constate că așa zisa neregulă a

fost acoperită prin confirmarea de către intimată și să țină cont de

împrejurările de fapt de la acel moment care au condus la o desfășurare faptică

a evenimentelor puțin diferită față de desfășurarea scriptică a acelorași

evenimente. Oficiul de Plăți și Contractare Phare a cunoscut și acceptat în

prealabil încheierea contractului cu S.C. A.I. S.A. Ploiești, astfel că nu a

fost comisă nicio încălcare a clauzelor etice și deci nu se poate vorbi despre

vreo neregulă. În ceea ce privește chestiunea existenței unui conflict de

interese, ca urmare a faptului că între recurentă și un alt ofertant (S.C. A.)

declarat neeligibil a intervenit pe parcursul procesului de licitație și

implementare a contractului o înțelegere privind livrarea bunurilor ce fac

obiect al finanțării, s-a apreciat ca instanța de fond a stabilit în mod

întemeiat că nu există un asemenea conflict, în condițiile în care contractul

în discuție a fost încheiat la data de 27 decembrie 2007, deci după terminarea

licitației și după data înștiințării de către Oficiul de Plăți și Contractare

Phare a ofertanților necâștigători despre rezultatul licitației.

Recurenta a mai

subliniat, prin motivele de recurs, că este lipsită de temei concluzia primei

instanțe potrivit căreia nu prezintă relevanță faptul că intimata pârâtă nu a

făcut aplicarea dispozițiilor art. 6.7 din Condițiile Generale, ce permiteau

rezilierea contractului, dacă ar fi considerat că nu a fost obținută în mod

legal autorizarea sa cu privire la contractele de furnizare încheiate.

Raporturile juridice dintre părți au fost guvernate inclusiv de prevederile

Condițiilor Generale, or potrivit dispozițiilor contractuale amintite în cazul

în care subcontractarea s-ar fi făcut fără aprobarea Oficiului de Plăți și

Contractare Phare aceasta avea dreptul de a rezilia contractul. Dacă s-ar

admite interpretarea instanței potrivit căreia neexercitarea acestui drept nu

înlătură posibilitatea autorității contractante de a cere restituirea prețului,

ar însemna ca instanța validează un abuz de drept. Cu alte cuvinte, deși pârâta

ar fi știut de la început că subcontractarea nu este validă, nu a reziliat

contractul ci a permis derularea acestuia invocând acest presupus viciu numai

după executarea integrală a contractului, astfel încât la acest moment Agenția

de Plăți și Intervenție în Agricultură beneficiază de produsele și serviciile

furnizate de către societatea reclamantă iar S.C. "Q.N.I." S.R.L. are

obligația restituirii integrale a prețului primit.

Cu toate că instanța

de fond reține faptul că reclamanta și-a îndeplinit obligația de a notifica

autoritatea contractantă cu privire la societățile furnizoare, aceasta

menționează însă în mod greșit că această înștiințare este făcută cu Adresa din

28 decembrie 2006. în realitate, arată recurenta, Adresa din 28 decembrie 2006

a fost emisă chiar de către Oficiul de Plăți și Contractare Phare și reprezintă

adresa de definire a părților contractante, adică un înscris prin care

autoritatea contractantă și-a exprimat acordul cu privire la încheierea de

către societatea reclamantă a contractelor de furnizare inclusiv cu S.C. A. A

apreciat recurenta, în consecință, că în derularea contractului încheiat cu

autoritatea contractantă au fost respectate condițiile de subcontractare

reglementate de art. 6 din Condițiile Generale aplicabile contractului, mai

ales că dispozițiile contractuale amintite nu stabilesc anumite condiții de

formă pentru corespondența purtată între autoritatea contractantă și contractor

cu privire la subcontracte.

Pentru a fi valabilă

subcontractarea trebuie respectate mai multe cerințe: acordul de subcontractare

să fie încheiat în scris; elementele subcontractului și identitatea

subcontractorului să fie aduse la cunoștința autorității contractante;

subcontractarea poate produce efecte numai cu aprobarea scrisă prealabilă a

autorității contractante; dacă autoritatea contractantă refuză autorizarea

subcontractării, aceasta are obligația de a informa contractorul în termen de

30 de zile. Având în vedere aceste cerințe, precum și faptul că

subcontractanții au obligația de a prezenta o declarație pe propria răspundere

conform căreia până la data informării Oficiului de Plăți și Contractare Phare

nu s-au efectuat operațiuni în cadrul proiectului, rezultă că cerința

autorizării prealabile din partea intimatei trebuie interpretată în sensul că

executarea contractului de subcontractare nu poate începe înainte de exprimarea

acordului scris al O.P.C.P., iar nu în sensul că nu poate fi semnat contractul

mai înainte de primirea acordului. Așa cum prevede în mod expres art. 6 alin.

(2) din Condițiile Generale, autoritatea contractantă va autoriza sau nu

subcontractarea numai după analizarea contractului, ceea ce presupune evident

ca acesta să fie semnat anterior informării Oficiului de Plăți și Contractare

Phare. Condițiile Generale nu stabilesc o anumită formă a acordului scris pe

care și-l exprimă intimata la subcontractare, fiind atunci evident faptul că

prin Adresa din 28 decembrie 2006 prin care sunt definite părțile semnatare ale

contractului a fost exprimat în scris acordul pârâtei cu privire la

subcontractarea către toate cele patru societăți, inclusiv către S.C. A.I. S.A.

Ploiești.

Prin urmare, a

precizat recurenta că este lipsită de temei concluzia primei instanței în

sensul că societatea reclamantă a încălcat dispozițiile art. 6 alin. (1) și (2)

din Condițiile Generale prin încheierea contractului de furnizare cu A. înainte

de obținerea autorizării din partea intimatului, interpretarea recurentei fiind

susținută chiar și de prevederile art. 2.4.15 din Clauzele etice.

În considerentele

hotărârii recurate sunt invocate și dispozițiile art. 3 din O.G. nr. 63/1999

pentru a justifica legalitatea actelor administrative și a motiva necesitatea

recuperării prețului plătit de către autoritatea contractantă, însă s-a arătat

de către recurentă că prin actele administrative atacate nu s-a demonstrat că

sumele plătite de autoritatea contractantă nu au fost utilizate conform

destinației stabilite în contractul de finanțare încheiat între România și

Comisia europeană, iar pe de altă parte certificatele de acceptanță emise de

Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură atestă faptul că scopul stabilit

prin contractul de finanțare a fost atins.

Prin întâmpinare

intimatul Oficiul de Plăți și Contractare Phare a solicitat respingerea

recursului ca nefondat, cu motivarea, în esență, că atât actele administrative

atacate cât hotărârea recurată sunt temeinice și legale. Instanța de fond, s-a

subliniat, a reținut corect că suma a cărei recuperare s-a dispus prin

procesul-verbal contestat reprezintă o cheltuială neeligibilă, iar declararea

ca neeligibilă (total sau parțial) a plăților aferente contractului duce la

obligativitatea recuperării acestor fonduri.

Analizând actele și

lucrările dosarului, se constată următoarele:

Între reclamanta S.C.

Q.N.I. S.R.L. și Unitatea Centrală de Finanțare și Contracte (UCFC) -

actualmente Oficiul de Plăți și Contractare PHARE din cadrul Ministerului

Finanțelor Publice s-a încheiat, la data de 30 noiembrie 2006, contractul nr. X

februarie 02.02, Y februarie 02.06 și Z februarie 02.2009, în valoare totală de

4.391.122 euro, având ca obiect furnizarea de echipamente care să permită noii

Agenții de Plată să implementeze în mod corespunzător/eficient secțiunea

Garanție a fondului FEOGA România.

Cu Adresa din 27

decembrie 2006, înregistrată la Oficiul de Plăți și Contractare Phare din

cadrul Ministerului Finanțelor Publice sub nr. X/28 decembrie 2006, S.C. Q.N.I.

S.R.L. a adus unele precizări la Adresa anterioare din 22 decembrie 2006

(înregistrată la Oficiul de Plăți și Contractare Phare sub nr. Y/22 decembrie

2006) - prin care au fost desemnați ca subcontractori ai contractantului S.C.

C.I. S.R.L., S.C. O. S.R.L., S.C. T.S. S.R.L. și S.C. M.B.D. S.R.L. - și a

solicitat emiterea adresei de definire a părților contractante, în sensul că

furnizorul (contractorul) este S.C. Q.N.I. S.R.L. iar furnizorii interni ai

contractorului sunt S.C. C.I. S.R.L., S.C. T.S. S.R.L., S.C. M.B.D. S.R.L. și

S.C. A.I. S.R.L. Ploiești (în locul S.C. O. S.R.L.). Ulterior, cu Adresa din 28

decembrie 2006, trimisă Direcției Generale a Finanțelor Publice a Municipiului

București și în copie Oficiului de Plăți și Contractare Phare, S.C. Q.N.I.

S.R.L. a adus din nou la cunoștință rectificarea listei furnizorului

contractorului, cu precizarea faptului că S.C. O. S.R.L. nu mai figurează pe

această listă.

Prin Adresa din 28

decembrie 2006 a Oficiului de Plăți și Contractare Phare din cadrul

Ministerului Finanțelor Publice, transmisă Direcției Generale a Finanțelor

Publice a municipiului București, au fost definite părțile semnatare ale

Contractului X februarie 02.02, Y februarie 02.06 și Z februarie 02.2009, în

valoare totală de 4.391.122 euro, având ca obiect furnizarea de echipamente care

să permită noii Agenții de Plată să implementeze în mod corespunzător/eficient

secțiunea Garanție a fondului FEOGA România, beneficiar fiind Ministerul

Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală Afaceri europene,

autoritate contractantă Oficiul de Plăți și Contractare PHARE și contractor

S.C. Q.N.I. S.R.L. Prin adresa în discuție au fost definite, în vederea

aplicării dispozițiilor art. 143 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal și art. 5 alin. (2) lit. f) din Ordinul ministrului

finanțelor publice nr. 1880/2005 pentru aprobarea Normelor privind aplicarea

scutirii de taxa pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri și prestările

de servicii finanțate din ajutoare sau împrumuturi nerambursabile, și furnizorii

contractorului, o situație certă având-o din acest punct de vedere S.C. C.I.

S.R.L. (valoarea contract 617.253 euro), S.C. T.S. S.R.L. (valoare contract

356.431,39 euro) și S.C. M.B.D. S.R.L. (valoare contract 163.728,52 euro). Cât

privește cel de-al patrulea furnizor al contractorului, se constată existența

unei neconcordanțe în conținutul Adresei din 28 decembrie 2006 a Oficiului de

Plăți și Contractare Phare, în condițiile în care din înscrisul aflat în

dosarul instanței de recurs rezultă că acest furnizor este S.C. O. S.R.L.

(valoare contract 198.291 euro), iar în înscrisul aflat în dosar că furnizorul

este S.C. A.I. S.A. (valoare contract 715.365 euro).

Prin procesul-verbal

de constatare încheiat la data de 24 iulie 2008 de managerul public din cadrul

Oficiului de Plăți și Contractare PHARE s-a reținut, în legătură cu contractul

X februarie 02.02, Y februarie 02.06 și Z februarie 02.2009, încălcarea

prevederilor art. 2.4.15 "Clauze etice" din Ghidul practic precum și

a dispozițiilor art. 6 alin. (1) și (2) din Condițiile generale aplicabile

contractului, și s-a constatat că reclamanta S.C. Q.N.I. S.R.L. are obligația

restituirii sumei totale de 4.391.122 euro. Contestația reclamantei a fost

respinsă ca neîntemeiată prin Decizia nr. 52 din 10 noiembrie 2008 a conducerii

pârâtului Oficiul de Plăți și Contractare PHARE din Ministerul Finanțelor

Publice, stabilindu-se că recurenta reclamantă a încălcat cu bună știință

prevederile art. 6 din Condițiile generale ale contractului referitoare la

subcontractare și dispozițiile art. 42.2 și art. 42.4 "Clauze etice"

din PRAG, astfel că inacțiunea contractorului prin neobținerea acordului

prealabil scris al Autorității Contractante atât pe parcursul contractării cât

și al implementării acestuia reprezintă o neregulă în sensul dispozițiilor O.G.

nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare utilizate

necorespunzător, precum și cele de finanțare aferente.

Potrivit

dispozițiilor art. 6 alin. (1) - (3) din Anexa nr. I Condițiile generale la

contractul încheiat între S.C. Q.N.I. S.R.L. și Oficiul de Plăți și Contractare

PHARE:

"(1) Un

subcontract va fi valabil numai dacă este un acord în scris prin care

antreprenorul încredințează implementarea unei părți a contractului unui terț.

(2) Antreprenorul nu va

subcontracta fără autorizația prealabilă și în scris a Autorității

Contractante. Elementele contractului care vor fi subcontractate și identitatea

subantreprenorilor va fi notificată Autorității Contractante. Autoritatea

Contractantă va notifica antreprenorul cu privire la decizia sa în 30 de zile

de la primirea notificării, explicitând motivele sale dacă autorizarea este

refuzată.

(3) Subantreprenorii

trebuie să satisfacă criteriile de eligibilitate aplicabile pentru atribuirea

contractului".

Pe de altă parte, în

conformitate cu prevederile art. 2 lit. a) și d) din O.G. nr. 79/2003 privind

controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de

cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, în forma în vigoare la data

încheierii actelor administrative contestate de reclamantă, "neregula

reprezintă orice abatere de le legalitate, regularitate și conformitate în

raport cu prevederile memorandumurilor de finanțare, memorandumurilor de

înțelegere, acordurilor de finanțare privind fondurile comunitare și

cofinanțările eferente, precum și cu prevederile contractelor încheiate în baza

acestor memorandumuri/acorduri, care printr-o cheltuială neeligibilă

prejudiciază bugetul general al Comunităților europene sau bugetele

administrate de acestea ori în numele lor și/sau bugetele din care provine

cofinanțarea aferentă" [lit. a)] iar "creanțele bugetare rezultate

din nereguli reprezintă sume de recuperat la bugetul general al Comunităților europene

sau la bugetele administrate de acestea ori în numele lor, precum și/sau la

bugetele de cofinanțare aferente, ca urmare a utilizării necorespunzătoare a

fondurilor comunitare și a sumelor de cofinanțare aferente".

De asemenea se

dispune, prin dispozițiile art. 1 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare

a O.G. nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare,

precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, că

prin "cheltuială neeligibilă", în sensul ordonanței mai sus

menționate, se înțelege "orice sumă plătită din bugetul general al

Comunităților europene, bugetele administrate de acestea ori în numele lor sau

din bugetele din care provine cofinanțarea aferentă, care a fost obținută sau

utilizată cu nerespectarea prevederilor legale sau contractuale, indiferent de

natura sau destinația acesteia".

În mod corect prima

instanță, în raport de elementele de fapt ale cauzei și de dispozițiile legale

și contractuale mai sus descrise, a apreciat că reprezintă o neregulă

încheierea de către reclamanta S.C. Q.N.I. S.R.L., în calitate de contractant,

la data de 28 decembrie 2006, a unui subcontract cu furnizorul S.C. A.I.

S.R.L., în valoare de 715.365 euro, fără a exista autorizația prealabilă scrisă

a autorității contractante. Or, așa cum prevăd expres și clar dispozițiile art.

6 alin. (2) din Condițiile generale la contract (Anexa I), o asemenea

autorizație prealabilă și scrisă se poate da numai după ce contractorul

principal notifică autorității contractante elementele contractului care vor fi

subcontractate și identitatea subantreprenorului, iar încheierea efectivă a

subcontractului poate avea loc numai după emiterea autorizației din partea

autorității contractante. În speță însă, subcontractul a fost semnat la data de

27 decembrie 2006 de reprezentanții S.C. A.I. S.R.L. și la data de 28 decembrie

2006 de reprezentanții recurentei reclamante, iar existența acestuia a fost

adusă la cunoștința intimatei pârâte prin Adresa din 27 decembrie 2006 a

contractorului principal (înregistrată la Oficiul de Plăți și Contractare Phare

la data de 28 decembrie 2008), la care s-a anexat și copia contractului.

Împrejurarea că

Oficiul de Plăți și Contractare PHARE, cu Adresa din 28 decembrie 2006

transmisă Direcției Generale a Finanțelor Publice a Municipiului București, a

definit părțile semnatare ale contractului X februarie 02.02, Y februarie 02.06

și Z februarie 02.2009, inclusiv pe furnizorul 1 S.C. A.I. S.R.L. Ploiești, nu

este relevantă în cauză, întrucât pe de o parte dispozițiile art. 6 alin. (2)

din Condițiile generale la contract exclud posibilitatea existenței unei

autorizări implicite (tacite) sau prezumate la subcontractare, și, pe de altă

parte, această adresă a avut un rol fiscal, acela de acordare a scutirii de

taxa pe valoarea adăugată, în condițiile art. 143 alin. (1) lit. i) din Legea

nr. 571/2003 privind Codul fiscal și art. 5 alin. (2) lit. f) din Ordinul

ministrului finanțelor publice nr. 1880/2005 pentru aprobarea Normelor privind

aplicarea scutirii de taxa pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri și

prestările de servicii finanțate din ajutoare sau împrumuturi nerambursabile.

Instanța de fond nu a

observat însă că neregula referitoare la contractul nr. X februarie 02.02, Y

februarie 02:06 și Z februarie 02.2009, constatată prin actul de control,

vizează în exclusivitate subcontractul încheiat de contractorul principal S.C.

Q.N.I. S.R.L. cu subcontractorul S.C. A.I. S.R.L. Ploiești, și adus la

îndeplinire (executat), având valoarea de 715.365 euro. Prin urmare, este

neeligibilă și trebuie în consecință recuperată, în calitate de creanță

bugetară, cheltuiala constând în suma plătită subcontractantului S.C. A.I.

S.R.L., întrucât numai aceasta a fost utilizată necorespunzător din fondurile

comunitare și din sumele de cofinanțare aferente, nu și celelalte sume stabilite

prin contract, în sumă totală de 367.575,7 euro, de care au beneficiat potrivit

prevederilor contractuale recurenta reclamantă precum și subcontractorii S.C.

C.I. S.R.L., S.C. T.S. S.R.L. și S.C. M.B.D. S.R.L. Rezultă, în aceste

condiții, că atât procesul-verbal de constatare încheiat la data de 24 iulie

2008 de Oficiul de Plăți și Contractare PHARE cât și decizia de soluționare a

contestației din 10 noiembrie 2008 emisă de aceeași entitate sunt legale și

întemeiate numai sub aspectul constatării calității de creanță bugetară a sumei

de 715.365 euro, reprezentând valoarea subcontractată de reclamanta S.C. Q.N.I.

S.R.L. în favoarea S.C. A.I. S.R.L. Ploiești.

Având în vedere cele

arătate mai sus, se reține că sunt întemeiate, în parte, motivele de recurs

invocate în cauză, astfel că se va dispune, în temeiul dispozițiilor art. 20

alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu

modificările și completările ulterioare, admiterea recursului declarat de

reclamanta S.C. Q.N.I. S.R.L. împotriva Sentinței nr. 1477 din 6 aprilie 2008 a

Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și

fiscal, și modificarea sentinței atacate în sensul admiterii contestației, a

anulării în parte a Deciziei nr. 52 din 10 noiembrie 2008 și a procesului-verbal

de control din 24 iulie încheiate de Oficiul de Plăți și Contractare PHARE din

cadrul fostului Minister al Economiei și Finanțelor (în prezent Ministerul

Finanțelor Publice), a exonerării recurentei reclamante de plata sumei de

367.575,7 euro și a menținerii actelor administrative atacate pentru suma de

715.365 euro.

În temeiul

prevederilor art. 274 și art. 276 C. proc. civ. pârâtul intimat Oficiul de

Plăți și Contractare PHARE din cadrul Ministerului Finanțelor Publice va fi

obligat la plata în favoarea recurentei reclamante S.C. Q.N.I. S.R.L. a sumei

de 45.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu de

avocat, stabilită prin apreciere.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de S.C. "Q.N.I." S.R.L. împotriva Sentinței nr. 1477 din 6

aprilie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal.

Modifică sentința

recurată în sensul că admite contestația formulată de reclamantă și anulează,

în parte, Decizia din 10 noiembrie 2008 și Procesul-verbal de constatare din 24

iulie 2008 încheiate de Oficiul de Plăți și Contractare din cadrul fostului

Minister al Economiei și Finanțelor (în prezent Ministerul Finanțelor Publice).

Exonerează

recurenta-reclamantă de plata sumei de 3.675.757 euro. Menține actele

administrative atacate pentru suma de 715.365 euro.

Obligă pârâtul la

plata sumei de 45.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, prin apreciere,

conform dispozițiilor art. 274 C. proc. civ., în favoarea reclamantei-recurente.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 18 februarie 2010.