ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 02.06.2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2167/2010

HOTĂRÂRE
02.06.2010
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2167/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra cererii de

contestație în anulare de față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Petenta M.E. a solicitat constatarea

nulității Deciziei nr. 1873 din 3 aprilie 2007, pronunțată de Înalta Curte de

Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. 216/36/2007 invocând ca

motiv împrejurarea că, deși a făcut cerere scrisă de renunțare, în termen, la

recurs, instanța a luat act de retragerea recursului.

Petenta a precizat în

continuare că, în ipoteza respingerii acestei cereri, înțelege să solicite, în

temeiul art. 195 C. proc. pen., îndreptarea unor erori materiale din conținutul

deciziei atacate.

Examinând cererea

petentei în raport de cazurile expres și limitativ arătate de lege, în care

poate fi făcută contestația în anulare și de termenele arătate, de asemenea, de

lege, în care poate fi introdusă, Înalta Curte constată că cererea este inadmisibilă.

Pe de altă parte,

motivul invocat de contestatoare - instanța greșit a luat act de retragerea

recursului, în loc să constate renunțarea la recurs - nu face parte dintre cele

prevăzute de art. 386 lit. a) - e) C. proc. pen., în care poate fi făcută contestație

în anulare.

Pe de altă parte,

cererea este făcută cu încălcarea termenului în care poate fi introdusă,

prevăzut de art. 388 C. proc. pen.

În fine, cel de-al

doilea capăt de cerere, de îndreptare a unor erori materiale din Decizia nr.

1.873 din 3 aprilie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, nu poate fi

examinat în această cauză, instanța neputând fi învestită cu obiect alternativ

reglementat în altă instituție juridică pentru care petenta are posibilitatea

formulării unei cereri separate.

Față de cele ce

preced, contestația în anulare formulată de M.E. urmează să fie respinsă ca

inadmisibilă.

Respinge, ca

inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatoarea M.E. împotriva

Deciziei penale nr. 1873 din 3 aprilie 2007 a Înaltei Curți de Casație și

Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 216/36/2007.

Obligă contestatoarea

la 100 RON cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 2 iunie 2010.

Procesat

de GGC - NN

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2007-04-27
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3414/2007
țe dată asupra cererii reconvenționale. Î n ceea ce privește apelul reclamantei, care a vizat exclusiv cheltuielile de judecată ce i-au fost acordate prin sentința atacată, în raport de faptul că dispoziția cu acest obiect se impune a fi în
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2188/2008
i, și a solicitat admiterea recursului astfel cum a fost depus în scris, cu trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii sau redeschiderii urmăririi penale, cu indicarea cărei unități de parchet îi revine competența să soluționeze cau
ÎCCJ 2010-06-07
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2217/2010
Asupra contestației în anulare de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea introdusă la data de 4 ianuarie 2010 și înregistrată sub nr. 213/1/2010, contestatorul C.I. a formulat contestație în anulare împotriva
ÎCCJ 2008-06-03
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1928/2008
1 din 23 februarie 2007 a Curții de Apel București, care a fost respins, ca inadmisibil prin Decizia civilă nr. 2266 din 8 iunie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială. Contestația în anulare formulată de reclamant î
ÎCCJ 2008-06-06
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2052/2008
/F din 18 decembrie 2007 a Curții de Apel Pitești, secția penala si pentru cauze cu minori si de familie. În cauza a fost fixat termen la data de 4 martie 2008, data pentru care contestatorul a fost citat la adresa de domiciliu, luând la cu
Sursă