ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2647/2010

Asupra cauzei penale de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 18 mai 2010 s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție contestația în anulare formulată de contestatorul I.L. împotriva Deciziei penale nr. 3968 din 2 decembrie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală. În motivarea contestației se arată că instanța de recurs a menținut o decizie nelegală și netemeinică, fiind condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 7 alin. (1) și art. 3 raportatate la art. 2 lit. a) pct. 12 din Legea nr. 39/2003 fără să existe probe în acest sens. Cu ocazia dezbaterii admisibilității în principiu a contestației în anulare, contestatorul prin apărător a invocat dispozițiile art. 386 lit. e) C. proc.

pen. întrucât deși prezent nu a fost ascultat la judecarea recursului, ascultarea sa fiind obligatorie. Examinând admisibilitatea în principiu a cererii de contestație, potrivit art. 391 C. proc. pen., Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă pentru considerentele ce urmează: În conformitate cu dispozițiile art. 391 alin. (2) C. proc. pen. pentru a fi admisibilă cererea de contestație trebuie să fie făcută în termenul prevăzut de lege, motivul pe care se sprijină contestația să fie dintre cele prevăzute în art. 386 C. proc. pen. și în sprijinul acesteia se depun ori se invocă dovezi care sunt la dosar. Contestația în anulare pentru motivele arătate în art. 386 lit. a) – c) și e) C. proc.

pen. poate fi introdusă de către persoana împotriva căreia se face executarea cel mai târziu în 10 zile de la începerea executării. Din examinarea actelor dosarului rezultă că acest termen a fost cu mult depășit, contestația în anulare fiind introdusă la 17 mai 2010. În consecință, Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă cererea de contestație în anulare formulată de contestatorul I.L., iar conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. îl va obliga pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatorul I.L. împotriva Deciziei penale nr. 3968 din 2 decembrie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. 35073/3/2006. Obligă contestatorul la plata sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică azi 2 iulie 2010.