ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2524/2010

Asupra contestației

în anulare de față în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 2679 din 8 mai 2004 a

Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosar nr.

5328/2003, a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.P.

împotriva Deciziei penale nr. 402 din 4 noiembrie 2003 a Curții de Apel Iași,

secția penală.

Împotriva acestei

decizii, contestatorul, prin mandatar M.P., a formulat contestație în anulare,

înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, care și-a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea instanței supreme, prin Decizia penală nr. 171

din 9 martie 2010.

La data de 31 martie

2010, a fost înregistrată contestația în anulare pe rolul Secției Penale a

Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Potrivit art. 391

alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte a examinat admisibilitatea în principiu a

cererii de contestație, fără a dispune citarea părților, în ședința publică din

24 iunie 2010.

Contestația în

anulare formulată este inadmisibilă în principiu.

Din examinarea

lucrărilor dosarului, rezultă că, în cauză, nu sunt îndeplinite condițiile

prevăzute de dispozițiile art. 391 alin. (2) C. proc. pen., care să impună

admiterea în principiu a contestației formulate.

Din economia

dispozițiilor art. 387 alin. (1) C. proc. pen., rezultă că cererea de

contestație în anulare poate fi făcută de oricare dintre părți, iar pentru

motivele prevăzute la lit. c) și d), și de procuror.

Or, în cauză,

contestația în anulare a fost formulată de procuratorul contestatorului, M.P.,

în baza unei procuri cu caracter general, de reprezentare în fața tuturor instanțelor

competente, aceasta fiind o persoană care nu avea calitatea procesuală să

exercite această cale de atac în numele contestatorului aflat în stare de

detenție.

Pentru aceste

considerente, urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare

formulată de contestatorul M.P., prin mandatar M.P., împotriva Deciziei penale

nr. 2679 din 8 mai 2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală,

cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul M.P., prin

mandatar M.P., împotriva Deciziei penale nr. 2679 din 8 mai 2004 a Înaltei

Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosar nr. 5328/2003.

Obligă contestatorul

la plata sumei de 400 RON cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din

care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu,

se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 24 iunie 2010.