ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2093/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Curtea de Apel Cluj , secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 55 din 17 ianuarie 2008 a anulat,

ca netimbrată, acțiunea formulată de reclamanta SC C. SRL, în contradictoriu cu

pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală, având ca obiect anularea deciziei

nr. 145 din 4 iunie 2007, emisă de pârâtă.

Instanța a reținut că,

în conformitate cu dispozițiile art. 3 lit. m) din Legea nr. 146/1997, cu modificările

ulterioare, s-a stabilit, în sarcina reclamantei, obligația de a achita o taxă judiciară

de timbru în sumă de 4 RON și timbru judiciar în valoare de 0,3 RON, obligație căreia

nu i s-a conformat deși a fost citată cu mențiunea timbrării.

Pe cale de consecință,

s-a constatat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 11 coroborat cu art.

20 alin. (1) și (3) din aceiași lege și s-a dispus anularea acțiunii ca netimbrată.

Împotriva acestei sentințe,

în termen legal, a declarat recurs reclamanta, invocând dispozițiile art. 304

pct. 5 și 304

1

C. proc. civ. și solicitând casarea în întregime a sentinței

atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.

În motivarea recursului

s-a susținut că adresa corectă a societății este, din anul 2005, în orașul Bistrița

strada A.I. și se află înscrisă pe plicul cu care s-a înaintat acțiunea către Curtea

de Apel Cluj, astfel încât numai din eroare de dactilografiere s-a menționat în

cererea de chemare în judecată vechea adresă din Bistrița, Calea M.

În acest context, recurenta

a susținut că, deși la dosarul cauzei procedura de citare, cu mențiunea timbrării,

a părut a fi îndeplinită, în realitate nu a primit niciodată această citație și

prin urmare nu a avut cunoștință despre obligația impusă de instanță, în speță fiind

astfel incidente dispozițiile art. 105 alin. (2) C. proc. civ.

Recursul este nefondat

și urmează a fi respins, pentru următoarele considerente.

Potrivit dispozițiilor

art. 82 alin. (1) C. proc. civ. orice cerere adresată instanțelor judecătorești

trebuie să cuprindă printre altele, denumirea și sediul părților, iar în conformitate

cu prevederile art. 98 C. proc. civ., schimbarea domiciliului unei părți, în timpul

judecății, trebuie, sub sancțiunea neluării ei în seamă, adusă la cunoștința instanței

prin petiție la dosar și comunicată părții potrivnice prin scrisoare recomandată.

Rezultă așadar, din coroborarea

celor două texte de lege că reclamanta avea obligația indicării corecte a adresei

sediului său, în acțiunea depusă la instanța de fond, neputând să invoce în beneficiul

său propria culpă, constând într-o greșeală de dactilografiere.

Totodată se constată că,

față de obligația impusă prin art. 82 alin. (1) C. proc. civ., raportat la dispozițiile

art. 89 C. proc. civ., referitoare la necesitatea de a aduce la cunoștința instanței

orice nouă adresă, numai prin petiție adresată acesteia, la dosar, plicul de trimitere

indicând o altă adresă decât cea menționată în acțiune, nu reprezintă o dovadă a

încunoștințării instanței cu privire la adresa unde reclamanta poate fi citată ,adresa

la care partea dorește să i se comunice actele de procedură neputând fi indicată

decât în formule prevăzute de lege, respectiv prin acțiunea introductivă de instanță

sau ulterior, prin petiție scrisă depusă la dosar.

Față de aceste considerente,

constatând că, potrivit dispozițiilor art. 304 și 304

1

nu există motive

de casare sau de modificare a hotărârii de fond, instanța va respinge, ca nefondat,

prezentul recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de SC C. SRL Bistrița împotriva sentinței civile nr. 55 din 17 ianuarie 2008 a Curții

de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 23 mai 2008.