ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1786/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1669 din 14 iunie 2007

Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins

acțiunea formulată de reclamantul B.F. în contradictoriu cu Administrația Națională

a Penitenciarelor ca inadmisibilă, nefiind întrunite condițiile art. 1 din Legea

nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

În motivarea sentinței

se reține că reclamantul, în calitatea sa de deținut la Penitenciarul de Maximă

Siguranță G., a solicitat anularea deciziei nr. 297/2006 de transfer a sa la Penitenciarul

G., deoarece îi sunt îngrădite drepturile sale de persoană aflată în stare de deținere

și decizia conține erori cu privire la datele sale de stare civilă.

Instanța de fond a stabilit

că decizia de transfer contestată este un act emis în activitatea de executare a

pedepsei privative de libertate și, în speță, a fost emisă pentru ca reclamantul

să poată fi prezentat în fața instanțelor judecătorești din Giurgiu, unde are pe

rol mai multe cauze.

Întrucât orice nemulțumire

a reclamantului privind transferul și executarea pedepsei, inclusiv regimul de detenție

este de competența judecătorului delegat conform procedurii prevăzute de Legea

nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare

în cursul procesului penal, instanța a respins ca inadmisibilă acțiunea în contencios

administrativ formulată de reclamant.

Împotriva acestei sentințe

a formulat recurs reclamantul B.F., susținând că hotărârea instanței de fond este

nelegală și netemeinică, deoarece nu ține cont de împrejurarea că ordinul de transfer

contestat este un act nelegal, emis în baza unui simplu zvon că el, reclamantul-recurent,

ar fi participat la inițierea unei „revolte”.

Recursul este nefondat.

În mod corect instanța

de fond, în baza art. 136 C. proc. civ., a analizat cu prioritate excepțiile de

procedură și, constatând că actul atacat se contestă pe calea procedurii prevăzute

de Legea nr. 257/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele

judiciare în cursul procesului penal, iar nu în baza art. 1 din Legea nr. 554/2004,

a respins acțiunea ca inadmisibilă.

Față de acest considerent,

instanța de fond nu a mai intrat în cercetarea fondului cauzei, iar Înalta Curte

constatând că soluția pronunțată este legală și temeinică, urmează ca, în baza

art. 312 alin. (1) C. proc. civ., să respingă recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de B.F., împotriva sentinței civile nr. 1669 din 14 iulie 2007 a Curții de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Onorariul de avocat în

cuantum de 150 RON se va achita din fondul Ministerului Justiției.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 7 mai 2008.