ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4735/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 23 martie 2010,

reclamantul D.Ș. a solicitat să se dispună anularea Ordinului din 5 octombrie 2009

emis de pârâtul Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, să se

constate nelegalitatea acestui ordin și să fie obligat pârâtul să-i plătească indemnizația

aferentă funcției avute până la emiterea ordinului contestat.

Reclamantul a mai solicitat

să fie menținut Ordinul din 22 mai 2009 și să se dispună suspendarea organizării

de către ministerul pârât a oricărui concurs pentru ocuparea funcției de director

coordonator în cadrul Direcției pentru sport a județului Prahova.

În motivarea acțiunii,

reclamantul a arătat că prin Ordinul din 22 mai 2009 emis de Ministerul Tineretului

și Sportului a fost numit în funcția de director coordonator al Direcției pentru

sport a județului Prahova și a încheiat contractul de management nr. AA din 23

mai 2009 pentru o perioadă de 4 ani, dar prin ordinul contestat s-a dispus în mod

nelegal încetarea contractului și eliberarea sa din funcția deținută, vătămând astfel

drepturile sale la remunerație și la celelalte sume aferente îndeplinirii indicatorilor

de performanță și de realizare a obiectivelor.

Reclamantul a solicitat

ca în temeiul dispozițiilor art. 15 din Legea nr. 554/2004 să se dispună și suspendarea

executării Ordinului din 5 octombrie 2009, precum și suspendarea organizării unui

concurs în baza Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 105/2009.

Prin întâmpinarea depusă

la termenul din 14 ianuarie 2010, pârâtul a invocat excepția autorității de lucru

judecat pentru cererea de suspendare a executării Ordinului din 5 octombrie 2009,

arătând că această cerere a fost soluționată prin sentința nr. 241 din 26

noiembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în Dosarul nr. 977/42/2009.

Curtea de Apel Ploiești,

secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a pronunțat sentința nr.

38 din 15 februarie 2010, prin care a admis în parte acțiunea, a anulat Ordinul

din 5 octombrie 2009, menținând Ordinul din 22 mai 2009, a respins excepția autorității

de lucru judecat pentru cererea de suspendare a executării Ordinului din 5

octombrie 2009, a respins excepția de nelegalitate a acestui ordin ca fiind lipsită

de interes, a respins ca fiind fără obiect cererea de suspendare a executării Ordinului

din 5 octombrie 2009, a respins ca neîntemeiate cererile privind obligarea pârâtului

la plata indemnizației aferente funcției de director coordonator și de suspendare

a organizării concursului pentru funcția de director coordonator, obligând pârâtul

să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în sumă de 1.000 RON.

Instanța de fond a constatat

nelegalitatea Ordinului din 5 octombrie 2009, cu motivarea că eliberarea reclamantului

din funcția publică de conducere deținută a fost dispusă înainte de expirarea duratei

de 4 ani pentru care a fost încheiat contractul de management nr. AA din 23 mai

2009, ceea ce reprezintă o încălcare a clauzelor contractuale și a principiului

neretroactivității legii, întrucât pârâtul a întemeiat măsura dispusă pe O.U.G.

nr. 105/2009, care nu intrase în vigoare la data emiterii ordinului contestat.

Excepția de nelegalitate

a Ordinului din 5 octombrie 2009 a fost respinsă ca fiind lipsită de interes față

de obiectul acțiunii directe, care a fost formulată pentru anularea aceluiași act

administrativ.

Excepția autorității de

lucru judecat a fost respinsă, constatându-se că sentința nr. 241 din 26

noiembrie 2009 a Curții de Apel Ploiești prin care a fost soluționată o primă cerere

de suspendare a executării Ordinului din 5 octombrie 2009 nu este irevocabilă, astfel

că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 166 C. proc. civ. și art. 1201

C. civ.

Față de situația dată

fondului pricinii și de sentința nr. 241 din 5 noiembrie 2009 prin care a fost admisă

o primă cerere de suspendare a executării Ordinului din 5 octombrie 2009, s-a apreciat

că o nouă cerere în prezenta cauză este lipsită de obiect.

Cererea de obligare a

pârâtului la plata indemnizației aferente funcției de director coordonator a fost

de asemenea respinsă, cu motivarea că, anularea Ordinului din 5 octombrie 2009 are

ca efect menținerea Ordinului din 22 mai 2009, inclusiv în ceea ce privește dreptul

reclamantului de a beneficia de respectiva indemnizație, astfel că acesta nu a suferit

un prejudiciu material.

Cererea de suspendare

a organizării oricărui concurs de către pârât pentru ocuparea funcției de director

coordonator al Direcției de Sport Prahova a fost respinsă față de neîndeplinirea

condițiilor prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, dat fiind că nu s-a dovedit

inițierea procedurii de organizare a unui asemenea concurs.

Împotriva acestei sentințe,

a declarat recurs Autoritatea Națională pentru Sport și Tineret, care în temeiul

Hotărârii Guvernului nr. 141/2010 a preluat legitimarea procesuală a pârâtului Ministerul

Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

Recurenta a solicitat

modificarea în parte a hotărârii atacate, în sensul respingerii acțiunii formulate

de intimatul-reclamant pentru anularea Ordinului din 5 octombrie 2009.

În dezvoltarea cererii

de recurs, s-a susținut că în mod greșit instanța de fond a anulat Ordinul din 15

octombrie 2009, care a fost emis în conformitate cu prevederile Ordonanței de Urgență

a Guvernului nr. 105/2009, potrivit cărora au fost desființate funcțiile publice

de natura celei ocupate de către intimat.

Din acest considerent,

recurenta a arătat că desființarea funcției intimatului s-a produs prin efectul

legii și instituția publică nu a avut un drept de opțiune, fiind obligată să procedeze

la încetarea contractului de management încheiat pe o perioadă de 4 ani.

Analizând actele și lucrările

din dosar, în raport și de dispozițiile art. 304 și art. 304

1

C.

proc. civ., Înalta Curte va admite prezentul recurs pentru următoarele considerente:

Funcția publică de director

coordonator al Direcției pentru Sport a Județului Prahova ocupată de intimatul D.Ș.

a fost înființată prin O.U.G. nr. 37/2009, care a fost declarată neconstituțională

prin Decizia nr. 1257 din 7 octombrie 2009 a Curții Constituționale și lipsirea

de temei constituțional a actului normativ primar are drept consecință încetarea

efectelor actelor subsecvente emise în baza lui, astfel că ordinul de numire a directorului

coordonator este lipsit de efecte juridice, potrivit dispozițiilor art. 147

alin. (1) din Constituția României, republicată.

Aceeași concluzie se impune

față de reglementarea cuprinsă în O.U.G. nr. 105/2009, care a constituit de altfel

temeiul juridic al actului administrativ de eliberare a intimatului din funcția

publică de conducere de director coordonator.

Potrivit acestui act normativ,

în termen de 32 de zile de la data intrării în vigoare, s-au desființat funcțiile

publice, funcțiile publice specifice și posturile încadrate în regim contractual,

care conferă calitatea de conducător al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor

și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale,

precum și adjuncții acestora.

Ca o consecință a acestor

modificări legislative, funcția publică de conducere de director coordonator s-a

desființat, astfel că în mod greșit s-a constatat nelegalitatea ordinului de eliberare

din funcție a intimatului.

Pentru considerentele

expuse, Înalta Curte va admite prezentul recurs și în baza dispozițiilor art. 304

pct. 9 și art. 312 alin. (3) C. proc. civ., art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004,

va modifica în parte hotărârea instanței de fond, în sensul că, va respinge acțiunea

formulată de reclamantul D.Ș. pentru anularea Ordinului din 5 octombrie 2010.

În raport de soluția dată

fondului cauză, se constată că nu mai sunt îndeplinite condițiile prevăzute de

art. 274 C. proc. civ. și în consecință, va fi respinsă și cererea reclamantului

de acordare a cheltuielilor de judecată.

Celelalte dispoziții ale

hotărârii atacate cu privire la excepția autorității de lucru judecat, excepția

de nelegalitate a Ordinului din 5 octombrie 2009, cererile de suspendare a executării

acestui ordin de suspendare a organizării oricărui concurs, precum și cu privire

la cererea de acordare a indemnizației aferente funcției de director coordonator

vor fi menținute ca legale și temeinice, nefiind de altfel contestate prin prezentul

recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat

de Autoritatea Națională pentru Sport și Tineret împotriva sentinței nr. 38 din

15 februarie 2010 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios

administrativ și fiscal.

Modifică în parte sentința

atacată în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul D.Ș. și cererea

de acordare a cheltuielilor de judecată.

Menține celelalte dispoziții

ale sentinței atacate.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 3 noiembrie 2010.