ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5129/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei.

Prin cererile de verificare

nr. A din 25 ianuarie 2007 și nr. B din 25 ianuarie 2007 formulate de Secretariatul

de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 și respectiv, de către

Asociația Luptătorilor din 22 Decembrie 1989 T., Consiliului Național pentru Studierea

Arhivelor Securității i-a fost solicitată verificarea domnului Z.I.D., ce deține

calitatea de revoluționar, sub aspectul posibilei calități a acestuia de lucrător

sau colaborator al Securității.

Prin nota de constatare

din 04 iulie 2008 emisă de Direcția Investigații a Consiliului Național pentru

Studierea Arhivelor Securității au fost reținute următoarele aspecte:

a) Dl. Z.l.D. a fost recrutat

la data de 19 octombrie 1982 pentru "încadrarea informativă a cadrelor didactice

și elevilor din Liceul I.C. nr. X  - M.I. U. din Turda". Utilitatea recrutării

sale ca informator reiese din faptul că Securitatea nu dispunea de "rețea suficientă

în mediul cadrelor didactice și a personalului tehnico-administrativ pentru cunoașterea

problemelor de interes muncii noastre".

b) La data de 19

octombrie 1982 a semnat un angajament de colaborator cu Securitatea, olograf, preluând

numele conspirativ de colaborare „S.".

c) Din raportul întocmit

de către ofițerul de Securitate cu ocazia recrutării sale, precum și dintr-o notă

informativă furnizată de către colaboratorul „S." la data de 19 octombrie 1982,

reies obiectivele pe care le avea de urmărit în activitatea sa de informator. Astfel,

sarcinile primite de la ofițerii de securitate erau de a depista:

Persoane care să prezinte

interes pentru activitatea de securitate (protestatari, suspecți de evaziune, colportori

de zvonuri și știri ascultate la posturile de radio străine, legături ale unor străini,

etc.);

Comentarii „care să afecteze

politica statului nostru";

d) Din raportul privind

activitatea desfășurată de informatorul „S." (datat 20 octombrie 1983) reiese

interesul domnului Z.I.D. pentru activitatea de colaborare cu Securitatea, având

în vedere că, în momentul mutării cu serviciul „a cerut să-i fie făcută legătura

cu cineva din Cluj pentru continuarea activității cu organele noastre". Același

interes rezultă și din nota de analiză privind informatorul „S." (datată 14

iulie 1984) în care ofițerul de securitate menționează că, după mutarea sa la Cluj,

domnul Z.I.D. a preferat să mențină legătura cu Securitatea din Turda, astfel încât

„cu ocazia vizitelor făcute la părinți - unde are de fapt domiciliul stabil - să

ne aducă la cunoștință problemele care le consideră că prezintă interes pentru organele

noastre".

În raport de aceste constatări,

la data de 28 august 2008 reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor

Securității a formulat, în condițiile O.U.G. nr. 24/2008, o acțiune prin care a

solicitat Tribunalului București să se constate calitatea de colaborator al Securității

a pârâtului Z.I.D.

Prin încheierea de ședință

din 05 decembrie 2008 Tribunalul București, secția a IX-a de contencios administrativ

și fiscal, în raport cu dispozițiile art. 34 din O.U.G. nr. 24/2008 a dispus scoaterea

cauzei de pe rol și înaintarea ei instanței competente, respectiv Curții de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

de pârâtul Z.I.D.

Pârâtul a solicitat respingerea

cererii ca nefondată, deoarece, în calitatea sa de profesor la Liceul I.C. nr. X

din Turda, județul Cluj, a fost contactat de numitul B.I. pentru a da relații despre

un elev, care s-a constatat a fi nevinovat.

Pârâtul contestă împrejurarea

că a informat organele securității, că nu a semnat angajamentul decât la presiunile

exercitate de numitul B. și că nu cunoaște să fi avut nume conspirativ.

fond.

Prin sentința civilă

nr. 848 din 3 martie 2009, Curtea de Apel București, a respins acțiunea formulată

de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel,

Curtea de Apel a reținut, în esență, faptul că din examinarea dosarului personal,

depus în copie la dosarul cauzei, rezultă că activitatea pârâtului Z.I.D. nu poate

fi încadrată în prevederile art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, materialul informativ

redactat de acesta neconținând niciun denunț cu privire la eventualele activități

sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist și care să vizeze îngrădirea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Împotriva acestei sentințe,

reclamantul Consiliul Superior al Magistraturii Național pentru Studierea Arhivelor

Securității a declarat recurs pentru motivele prevăzute de art. 304

1

C. proc. civ.

Recurentul consideră că,

încă de la recrutare, intimatul a relatat verbal lucrătorilor Securității despre

existența unor „acțiuni ostile securității statului și politicii partidului” și

că legiuitorul a instituit o prezumție de veridicitate asupra consemnărilor ofițerilor

de Securitate.

de intimatul Z.I.D.

Intimatul a solicitat

respingerea recursului ca nefondat, considerând că susținerile din recurs reprezintă

interpretări tendențioase, bazate pe prezumția textelor legale aplicabile.

Intimatul reiterează apărările

formulate în dosarul de fond și subliniază faptul că nu a formulat nici un denunț

care să fi vizat încălcarea unor drepturi fundamentale ale omului.

II. Considerentele instanței

de recurs.

alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 este colaborator al Securității „persoana

care a furnizat informații sub orice formă prin care se denunțau activități sau

atitudini potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor

și libertăților fundamentale ale omului”.

Textul de lege sus-menționat

se interpretează foarte clar în sensul că denunțurile vizau îngrădirea drepturilor

și libertăților fundamentale ale omului.

În prevederile art. 2

alin. (1) lit. b) nu se încadrează orice denunț, ci numai cele expres menționate.

Este adevărat că nu are

relevanță forma prin care se prezentau aceste denunțuri, scrisă sau verbală, și

că în privința consemnărilor lucrătorilor Securității există o prezumție de veridicitate.

a semnat un angajament de colaborare cu Securitatea, în data de 19 octombrie 1982,

prin care acesta a luat la cunoștință și de obiectivele pe care le avea de urmărit

în activitatea sa de informator.

Intimatul nu a realizat

nicio informare scrisă, iar în anul 1984 a comunicat că datorită schimbării domiciliului

din Turda în Cluj-Napoca nu a mai avut posibilitatea să vină în contact cu problemele

din Municipiul Turda.

Din consemnările verbale

ale lucrătorilor Securității rezultă că intimatul a relatat despre efectuarea unei

vizite a patru italieni, când nu s-au pus probleme care să afecteze politica statului

comunist; schimbul de ilustrate sau obținerea unor reviste de specialitate din străinătate;

faptul că în ansamblul „M.” sunt numai oameni serioși iar în liceu au fost prelucrați

14 elevi pentru absențe repetate.

informative prezentate de recurent rezultă că activitatea intimatului nu poate fi

încadrată ca fiind aceea de „colaborator al Securității” deoarece lipsește elementul

esențial prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 și anume, îngrădirea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

constata neîntrunirea motivelor de critică aduse hotărârii instanței de fond, urmând

ca în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., art. 20 alin. (3) din

Legea nr. 554/2004 modificată și completată, să se dispună respingerea recursului

ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității împotriva sentinței

civile nr. 848 din 3 martie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 17 noiembrie 2009.