ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4395/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4395/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei. Conținutul hotărârii
Plenului Consiliului Superior al Magistraturii ce formează obiectul recursului
F.C., judecător la Judecătoria
Deva, a formulat cerere de înscriere la concursul de promovare în funcții de execuție
la instanțele și parchetele ierarhic superioare din 09 mai 2010.
Prin hotărârea nr. 8 din
12 aprilie 2010, comisia de organizare a concursului a respins cererea reclamantei
de înscriere la concurs pentru neîndeplinirea condițiilor minime de vechime prevăzute
la art. 44 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările
și completările ulterioare, conform cărora în cazul său vechimea necesară pentru
participarea la concursul de promovare este de 5 ani în funcția de judecător.
Contestația formulată
de F.C. împotriva hotărârii comisiei de organizare a concursului a fost respinsă
prin hotărârea nr. 438 din 22 aprilie 2010 a secției pentru judecători a Consiliului
Superior al Magistraturii pentru aceleași argumente, referitoare la neîndeplinirea
condiției de vechime prevăzute de art. 44 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004,
republicată.
Împotriva hotărârii
nr. 438 din 22 aprilie 2010 a secției pentru judecători a Consiliului Superior al
Magistraturii, reclamanta a formulat contestație la Plenul Consiliului Superior
al Magistraturii.
Prin hotărârea nr. 327
din 29 aprilie 2010, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins contestația
formulată de reclamantă împotriva hotărârii adoptate de secția pentru judecători,
reținând, în esență, următoarele:
Conform art. 44 alin.
(1) lit. a) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, pentru participarea la concursul de promovare a judecătorilor și procurorilor
în funcții de execuție la instanțe și/sau parchete ierarhic superioare, judecătorii
candidați trebuie să aibă o vechime minimă de 5 ani în funcția de judecător.
Reclamanta F.C. a îndeplinit
funcția de avocat pentru o perioadă de 5 ani și 9 luni, iar ulterior, la data de
07 decembrie 2005, a fost numită în funcția de judecător, având la data concursului
o vechime de 4 ani și 5 luni în această funcție.
Dispozițiile art. 44
alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
conform cărora la vechimea necesară pentru participarea la concursul de promovare
se ia în calcul și perioada în care judecătorul a exercitat profesia de avocat au
fost declarate neconstituționale prin Decizia Curții Constituționale nr. 785 din
12 mai 2009. Astfel, conform art. 147 alin. (1) din Constituția României, la împlinirea
termenului de 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, dispozițiile
art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, modificată și completată,
și-au încetat efectele juridice.
În fine, s-a mai arătat
că urmare a încetării efectelor juridice ale dispozițiilor art. 44 alin. (2) din
Legea nr. 303/2004, republicată, la calculul vechimii necesare participării la concursul
de promovare în funcții de execuție la instanțe și sau parchete ierarhic superioare,
nu va fi avută în vedere și perioada în care judecătorul a exercitat profesia de
avocat.
Motivele de recurs
formulate de recurenta F.C.
Împotriva hotărârii
nr. 327 din 29 aprilie 2010 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, a
declarat recurs F.C., în temeiul art. 29 din Legea nr. 317/2004, republicată, criticând-o
pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurenta a susținut că
refuzul comisiei de organizare a concursului de a accepta participarea sa la examenul
de promovare din data de 09 mai 2010 contravine prevederilor legale reținute ca
temei în acest sens și reprezintă totodată o formă de discriminare nejustificată
între magistrații care se înscriu la promovarea în funcții de execuție și cei care
se înscriu la promovarea în funcții de conducere.
Declararea ca neconstituțional
a alin. (2) al art. 44 din Legea nr. 303/2004 nu poate fi reținută în opinia reclamantei
ca un impediment la admiterea cererii sale în condițiile în care Curtea Constituțională
a adoptat această soluție tocmai urmare a discriminării care se realiza între vechimea
în funcția de consilier juridic și cea în funcția de avocat, ceea ce conduce la
concluzia că nu se poate realiza o discriminare și mai mare prin tratamentul diferit
care s-ar aplica aceleiași categorii de persoane în condițiile în care ar participa
la un examen de promovare în funcție de conducere sau în situația pensionării.
Considerentele și soluția
instanței de recurs
Recursul nu este fondat.
Analizând cauza raportat
la motivele de recurs formulate, față de prevederile legale incidente, incluzând
art. 304
1
C. proc. civ., dar și față de apărările intimatului Consiliul
Superior al Magistraturii și de Decizia Curții Constituționale nr. 785/209, Înalta
Curte apreciază că niciuna dintre criticile formulate nu este de natură a atrage
admiterea recursului, cu consecința anulării hotărârii contestate, în considerarea
celor în continuare arătate:
Actele dosarului atestă,
incontestabil, că refuzul comisiei de organizare a concursului de promovare în funcție
de execuție din data de 09 mai 2010, de a accepta înscrierea și participarea recurentei
s-a întemeiat și justificat prin reținerea neîndeplinirii cerinței de vechime minimă,
efectivă în funcția de judecător.
S-a constatat astfel că
recurenta s-a înscris la respectivul concurs având la data de 09 mai 2010, o vechime
de numai 4 ani și 5 luni, calculată potrivit art. 44 alin. (1) din Legea nr. 303/2004,
privind Statutul judecătorilor și procurorilor.
Nu sunt fondate și nu
pot fi primite susținerile recurentei vizând, pe de o parte discriminarea generată
de aplicarea acestor prevederi, iar pe de alta, irelevanța Deciziei Curții Constituționale
nr. 785/2009.
Prin această decizie,
publicată în M. Of. nr. 404 din 15 iunie 2009 au fost declarate neconstituționale
dispozițiile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată.
Reținând și prevederile
constituționale [art. 147 alin. (1)], Înalta Curte, contrar celor susținute de recurentă,
arată că nu poate să nu rețină și să nu aprecieze legalitatea hotărârii recurate
prin raportare exclusiv la dispozițiile art. 44 alin. (1) din Legea nr. 303/2004,
singurele în vigoare la data înscrierii recurentei la concursul din data de 09 mai
2010.
Nici argumentele vizând
o așa-zisă discriminare creată prin aplicarea prevederilor art. 44 alin. (1) din
Legea nr. 303/2004, republicată, nu pot fi primite câtă vreme această prevedere
se aplică tuturor persoanelor aflate în aceeași situație, respectiv a participării
la concursurile de promovare în funcții de execuție la instanțe sau parchete ierarhic
superioare.
Începând cu data la care
și-au încetat efectele juridice prevederile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004
urmare a declarării lor ca neconstituționale prin Decizia nr. 785/2009 (45 de zile
de la data de 15 iunie 2009 când decizia a fost publicată în M. Of. al României),
condiția de vechime impusă judecătorilor și procurorilor pentru participarea la
concursul de promovare la instanțele sau parchetele imediat superioare este reglementată
și se calculează numai prin raportare la dispozițiile art. 44 alin. (1) din respectivul
act normativ
1
.
Întrucât nu se poate reține
că în cazul recurentei intimatul ar fi realizat prin hotărârea atacată o greșită
aplicare sau interpretare a textului de lege incident, în vigoare, în temeiul
art. 312 C. proc. civ., se va respinge ca nefondat recursul de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de F.C. împotriva hotărârii nr. 327 din 29 aprilie 2010 a Plenului Consiliului Superior
al Magistraturii, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 19 octombrie 2010.
___________
1
Art. 44
(1)
Pot
participa la concursul de promovare la instanțele sau parchetele imediat
superioare judecătorii și procurorii care au avut calificativul „foarte bine”
la ultima evaluare, nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani și
îndeplinesc următoarele condiții minime de vechime:
a)
5 ani vechime în funcția de judecător sau procuror, pentru
promovarea în funcțiile de judecător de tribunal sau tribunal specializat și
procuror la parchetul de pe lângă tribunal sau la parchetul de pe lângă
tribunalul specializat;
b)
6 ani
vechime în funcția de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcțiile de
judecător de curte de apel și procuror la parchetul de pe lângă aceasta;
c)
8 ani
vechime în funcția de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcția de
procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
(2)
La
calcularea vechimii prevăzute la alin. (1) se ia în considerare și perioada în
care judecătorul sau procurorul a fost avocat.
(3)
Consiliul Superior al Magistraturii verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute
la alin. (1).