ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5443/2009

Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia nr. 3205 din 9 iunie 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție, a respins contestația în anulare formulată de SC S.D. SRL Ploiești cu privire la decizia din 24 iunie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios, administrativ și fiscal, ca neîntemeiată. Pentru a pronunța această hotărâre, Înalta Curte a reținut, că prin motivele contestației în anulare, contestatoarea a susținut că Înalta Curte de Casație și Justiție – ca instanță de control judiciar, învestită cu soluționarea recursului declarat de SC S.D.

SRL – Ploiești împotriva sentinței civile nr. 3253 din 29 noiembrie 2006 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios, administrativ și fiscal, nu s-a pronunțat asupra motivului de recurs referitor la legalitatea determinării cifrei de afaceri a societății și la legalitatea determinării amenzii aplicate prin actul ce formează obiectul acțiunii în fond (decizia din 19 decembrie 2005 emisă de Consiliul Concurenței). Sub acest aspect, Înalta Curte, a reținut că este neîntemeiată susținerea contestatoarei în sensul că instanța de recurs ar fi reținut că a fost soluționat de Curtea Constituțională motivul de recurs referitor la „nelegalitatea aplicării amenzii în procent de 0,8% din cifra de afaceri totală”.

Înalta Curte a mai constatat că instanța de recurs nu a reținut că acest motiv de recurs ar fi fost soluționat de Curtea Constituțională, ci, așa cum rezultă expres din considerentele de la pct. 12 din decizia atacată cu contestație în anulare, instanța de recurs a avut în vedere faptul că, prin Decizia nr. 243/2008, Curtea Constituțională, a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 51 din Legea concurenței nr. 21/1996, invocată chiar de către recurenta SC S.D. SRL – Ploiești. Prin aceste considerente, instanța de recurs a adus un argument suplimentar pentru înlăturarea criticilor recurentei SC S.D. SRL – Ploiești referitoare la greșita stabilire a amenzii în sumă fixă, iar nu în procent din cifra de afaceri.

În ceea ce privește susținerea contestatoarei referitoare la faptul că instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra motivului de recurs referitor la verificarea legalității modului de determinare a cifrei de afaceri totale, Înalta Curte a constatat și reținut că recurenta SC S.D. SRL – Ploiești nu a învestit instanța de control judiciar cu un asemenea petit în verificarea controlului de legalitate și temeinicie al sentinței civile pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios, administrativ și fiscal, cu privire la determinarea cifrei de afaceri în raport de care se stabilește amenda cu respectarea cotei procentuale maxime prevăzute de lege. Înalta Curte a mai reținut că, prin motivele de recurs, SC S.D.

SRL – Ploiești a criticat atât decizia ce formează obiectul acțiunii în fond, cât și sentința pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios, administrativ și fiscal, numai sub aspectul faptului că amenda a fost stabilită în sumă fixă de 1.034.929,12 RON, iar nu în procent din cifra de afaceri, așa cum se prevede la art. 51 alin. (1) din Legea nr. 21/1996, republicată. În ceea ce privește stabilirea amenzii în sumă fixă, iar nu în procent din cifra de afaceri, instanța de recurs, prin considerentele de la pct. 2-4 din decizia atacată cu contestație în anulare, a argumentat pe larg, prin raportare la textele de lege aplicabile, legalitatea stabilirii sancțiunii în sumă fixă, iar nu prin indicarea în decizia atacată a procentului din cifra de afaceri, înlăturând criticile din recurs referitoare la nulitatea actul administrativ ce formează obiectul cauzei.

Împotriva hotărârii nr. 3205 contestatoarea SC S.D. SRL, Ploiești, în temeiul dispozițiilor art. 322 pct. 1 C. proc. civ., a formulat cerere de revizuire. În motivarea cererii de revizuire se reiau argumentele invocate în recurs precum și în contestația în anulare. Nici unul dintre cazurile legale de revizuire expres și limitativ prevăzute de dispozițiile art. 322 C. proc. civ. nu a fost indicat și invocat ca temei de drept al cererii de revizuire. Examinând prezenta cerere de revizuire, în raport cu dispozițiile art. 326 alin. (3) C. proc. civ., sub aspectul admisibilității și al faptelor pe care se întemeiază, Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenta SC S.D.

SRL, Ploiești pentru considerentele în continuare arătate. Pentru a se putea cere revizuirea unei hotărâri pronunțate de instanța de recurs, legiuitorul a impus condiția ca această instanță să fi evocat fondul ceea ce implică fie stabilirea unei alte stări de fapt decât cea care fusese reținută în fazele de judecată anterioare, fie aplicarea altor dispoziții legale la împrejurările de fapt ce fuseseră stabilite, în oricare din ipoteze urmând să se dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecății, față de cea care fusese aleasă până în acel moment. O astfel de situație nu se întâlnește însă și atunci când instanța de recurs soluționează contestația în anulare, cum este și cazul deciziei ce formează obiectul cererii de revizuire.

Drept urmare, calea extraordinară promovată este inadmisibilă, dată fiind neîndeplinirea condiției de admisibilitate prevăzută de textul legal sus-arătat. Înalta Curtea reține totodată că cererea de revizuire formulată este inadmisibilă și în condițiile în care nu a fost indicat de către revizuentă nici unul dintre motivele expres prevăzute pentru introducerea acestei căi de atac, raportat la care să poată fi examinate situațiile de fapt arătate. În consecință, pentru considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 326 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge cererea de revizuire formulată de SC S.D. SRL Ploiești împotriva deciziei nr. 3205 din 9 iunie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios, administrativ și fiscal, ca inadmisibilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 noiembrie 2009.