ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 20/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 20/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 20 februarie 2009 pe rolul Tribunalului Mureș, secția civilă, reclamantul S.M. a solicitat anularea parțială a Hotărârii Senatului U.M.F. Târgu Mureș privind înlocuirea sa din funcția de șef de clinică a Clinicii Medicale de Cardiologie a Institutului de Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș. În motivarea cererii sale, reclamantul a arătat că nu există motive obiective pentru înlocuirea sa, iar persoana care a fost numită în locul său nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a ocupa funcția de șef de clinică. Prin precizarea acțiunii înregistrată la 23 martie 2009, reclamantul a arătat că solicită, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătății, anularea numirii nr. VIIId/EN/13036 din 18 decembrie 2008 emisă de pârât, prin care în funcția de șef de secție Clinică Cardiologie I (Adulți) a fost numit Dr.
D.D., precum și menținerea sa în funcția deținută anterior emiterii actului atacat. Prin întâmpinarea depusă în cauză, pârâtul Ministerul Sănătății a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, întrucât numirea dr. D.D. a fost făcută cu aprobarea sa, la recomandarea UMF Târgu Mureș, prin adresa 10713 din 12 noiembrie 2008, iar, pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, motivând că actul atacat a fost emis cu respectarea procedurii speciale, instituite de art. 184 alin. (6) din Legea nr. 95/2006, forul decizional fiind în cauză nu Ministerul Sănătății, ci Senatul UMF Târgu Mureș. La termenul din 07 aprilie 2009, Tribunalul Mureș a disjuns capătul de cerere privind anularea numirii nr. VIIId/EN/13036 din 18 decembrie 2008 emisă de Ministerul Sănătății și, prin sentința civilă nr. 558, a declinat competența de soluționare a acestuia în favoarea Curții de Apel Târgu-Mureș, secția comercială, contencios administrativ și fiscal.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a arătat că actul contestat este un act administrativ unilateral cu caracter individual emis de o autoritate publică centrală. Pe rolul Curții de Apel Târgu-Mureș, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, la prezenta cauză a fost conexat dosarul nr. 824/102/2009, format în urma disjungerii din dosarul nr. 356/102/2009, având ca obiect cererea reclamantului S.M., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Sănătății Publice, U.M.F. Târgu Mureș și Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș, de anulare a numirii nr. VIIId/EN/13036 din 18 decembrie 2008 și a deciziei nr. 4 din 03 ianuarie 2009 emisă de pârâtul Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș, suspendarea executării acestei decizii, repunerea în funcția deținută și repararea prejudiciului moral și a celui material suferit.
Prin Sentința nr. 33 din data de 22 februarie 2010, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea reclamantului, a anulat decizia de numire nr. VIIId/EN/13036 din 18 decembrie 2008 emisă de Ministerul Sănătății și a dispus menținerea reclamantului în funcția de șef de secție Clinică Cardiologie I (Adulți) a Institutului de Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș. În motivarea acestei hotărâri, instanța de fond a apreciat că actul atacat a fost emis cu încălcarea dispozițiilor legale în materie, respectiv art. 184 alin. (2) și alin. (6) din Legea nr. 95/2006, întrucât nu au fost respectate cerințele care trebuiesc a fi îndeplinite de persoana desemnată a ocupa funcția de șef secție, acesta neavând vechimea de minim 5 ani în specialitatea cardiologie.
Pe de altă parte, a constatat instanța de fond, actul de numire a reclamantului în funcția de șef de secție, respectiv Decizia nr. 477A/2005, este încă în vigoare, din examinarea înscrisurilor cauzei instanța constatând că acesta nu a fost revocată prin vreun act ulterior, nici măcar prin actul administrativ contestat, nefiind nici îndeplinite condițiile pentru revocarea sa sau denunțarea unilaterală a contractului de administrare încheiat între reclamant și Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș. Prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâtul Ministerul Sănătății, motivând că nu este relevantă împrejurarea că actul de numire ar fi fost întemeiat pe recomandarea Senatului UMF Târgu Mureș, pentru că tocmai actul apreciat vătămător de către reclamant a fost emis de pârât, între autoritatea emitentă și pârât existând identitate, ceea ce conferă acestuia legitimitate procesuală pasivă.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul Ministerul Sănătății, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând ca temei legal dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. Prin cererea de recurs recurentul aduce, în esență, următoarele critici sentinței atacate: - în mod greșit a fost soluționată excepția lipsei capacității sale procesuale pasive pentru faptul că Ministerul Sănătății nu are un drept de decizie în ceea ce privește numirea șefilor de secție, nefiind implicat în raportul contractual dintre șeful de secție și unitatea sanitară în care urmează a-și desfășura activitatea.
- adresa a cărei anulare a făcut obiectul litigiului are valoarea cel mult a unui aviz de principiu, o înștiințare/ notificare de care ministerul a luat la cunoștință, decidentul fiind în primul rând senatul universității, iar în subsidiar managerul unității sanitare cu care se încheie contractul de administrare; - soluția pronunțată pe fondul cauzei este netemeinică și nelegală, întrucât instanța a analizat cauza pornind de la documente emise în mod unilateral de Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș și prin prisma dispozițiilor legale cu privire la numirea unei alte persoane în funcția de șef-clinică cardiologie adulți, fără a introduce în cauză, în calitate de pârâți, pe de o parte Senatul Universității de Medicină și Farmacie Târgu Mureș, și pe de altă parte, institutul menționat.
De asemenea, se menționează că nu s-a ținut seama de faptul că la momentul pronunțării hotărârii atacate, contractului încheiat de reclamant cu institutul menționat îi încetase valabilitatea. Intimatul-reclamant a formulat întâmpinare și concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, combătând criticile recurentului și susținând că sentința atacată este legală și temeinică. Acesta a menționat că în mod corect a fost soluționată excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Sănătății, având în vedere că actul emis de acesta a vătămat drepturile sale, urmare a aprobării numirii în funcția de șef secție Clinică Cardiologie I (Adulți) a Institutului de Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș a unei alte persoane.
De altfel, se susține că au fost atacate atât actul emis de Ministerul Sănătății cât și Hotărârea Senatului UMF Târgu Mureș din 5 noiembrie 2008. Referitor la criticile care au vizat fondul litigiului, se menționează că acestea sunt nefondate, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 186 alin. (6) din Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății, pentru numirea în funcția de șef de secție al Clinicii de Cardiologie I adulți Târgu Mureș a domnului D.D. Înalta Curte de Casație și Justiție, analizând recursul în raport de criticile formulate, de înscrisurile care există la dosarul cauzei, de dispozițiile legale incidente, apreciază că acesta este fondat, însă, pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
După cum se constată, instanța de fond a fost investită cu anularea actului ce emană de la recurentul-pârât Ministerul Sănătății cu nr. VIIId/EN/13036 din 18 decembrie 2009.Prin acest act s-a aprobat numirea în funcția de șef secție Clinică de Cardiologie I Adulți Târgu Mureș a numitului D.D. Prima instanță a anulat acest act, calificându-l ca „decizie de numire” în funcție și a dispus menținerea reclamantului S.M. în funcția de șef de secție Clinică de Cardiologie I Adulți Târgu Mureș din cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare Târgu Mureș.
Potrivit dispozițiilor art. 184 alin. (6) din Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății „în secțiile, laboratoarele sau serviciile medicale clinice funcția de șef de secție, șef de laborator sau șef de serviciu medical se ocupă de cadrul didactic cu gradul cel mai mare de predare, la recomandarea senatului instituției de învățământ medical superior în cauză, cu avizul managerului spitalului și cu aprobarea Ministerului Sănătății Publice”. Rezultă din aceste dispoziții că pentru a lua naștere actul de ocupare, numire, în funcția de șef de secție, trebuie să existe mai multe manifestări de voință care provin de la organe diferite transpuse în: recomandarea senatului instituției de învățământ medical superior în cauză, avizul managerului spitalului, aprobarea Ministerului Sănătății Publice.
În cauză, se pune problema stabilirii valorii juridice a actului de aprobare. „Aprobarea Ministerului Sănătății Publice” privind numirea în funcția de șef de secție Clinică de Cardiologie I Adulți Târgu Mureș din cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare Târgu Mureș are valoarea unui acord prealabil ce trebuie emis în procedura emiterii actului administrativ de numire în funcția menționată, reprezentând consimțământul acestuia dat altui organ administrativ pentru emiterea unui act administrativ. „Aprobarea” recurentului-pârât întregește efectele juridice ale actului administrativ propriu-zis de numire care este un act administrativ complex ce ia naștere prin mai multe manifestări de voință ce provin de la organe de stat diferite, dar care converg spre producerea aceluiași efect juridic, formând o singură unitate juridică.
Prin urmare, actul de aprobare prealabilă conduce spre aceleași efecte juridice ca și actul de numire în funcție și nu poate fi caracterizat drept un aviz de principiu, o înștiințare/ notificare de luare la cunoștință, urmând a fi analizat in contextul cercetării legalității actului de numire propriu-zis. În raport de considerentele expuse, instanța de recurs apreciază că recurentul-pârât are calitate procesuală pasivă în cauză.
Actul care a luat naștere ca urmare a manifestării de voință a autorităților implicate în emiterea acestuia, respectiv senatul instituției de învățământ medical superior în cauză, managerul institutului, Ministerul Sănătății Publice, este Decizia nr. 5 din 15 ianuarie 2009, emisă de managerul Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș, de numire în funcția de șef de secție Clinică Cardiologie I Adulți din cadrul acestui institut a domnului D.D., începând cu 15 ianuarie 2009. Această decizie, este actul administrativ care produce efecte juridice depline în ceea ce privește numirea în funcția de șef de secție clinică cardiologie, în baza căreia s-a încheiat ulterior contractul de administrare nr. 153 din 15 ianuarie 2009 pe o perioadă de 3 ani.
Având în vedere toate aceste considerente, instanța de recurs apreciază că, în raport și de dispozițiile art. 129 alin. (5) C. proc. civ., pentru o bună administrare a justiției și pronunțarea unei hotărâri temeinice și legale, pentru respectarea principiului contradictorialității și a dreptului la apărare, se impune ca în litigiu să figureze ca pârâți atât emitentul actului de numire, cel care și-a dat aprobarea, cel care a făcut recomandarea, dar și beneficiarul actului de numire potrivit Deciziei nr. 5 din 15 ianuarie 2009 (fila 113 ds. fond).
De asemenea, având în vedere faptul că Decizia nr. 5 din 15 ianuarie 2009 emisă de managerul institutului în cauză este actul administrativ propriu-zis de numire în funcția vizată și de reclamant, se impune a fi stabilit cadrul procesual corect și în ceea ce privește obiectul cererii de chemare în judecată, iar în raport de acesta, competența materială de soluționare a cauzei potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. Față de considerentele expuse, în temeiul art. 313 C. proc. civ.
coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, Înalta Curte va admite recursul formulat de Ministerul Sănătății, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe pentru a se introduce în cauză Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș, Universitatea de Medicină și Farmacie Târgu Mureș – Senatul și D.D., pentru a se stabili cadrul procesual sub aspectul obiectului cererii de chemare în judecată și a se aprecia asupra competenței materiale de soluționare a cauzei. Cu ocazia rejudecării, se vor avea în vedere toate motivele invocate înaintea instanței a cărei hotărâre a fost casată, potrivit art. 315 alin. (3) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Admite recursul formulat de Ministerul Sănătății împotriva sentinței nr. 33 din data de 22 februarie 2010 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială, contencios administrativ și fiscal. Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 ianuarie 2011.
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.