ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4159/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4159/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului penal de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 153 din 19 octombrie 2009 a Curții
de Apel Ploiești s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de
către S.A. Inotești împotriva Sentinței penale nr. 39 din 5 martie 2009 a
Curții de Apel Ploiești.
Pentru a se pronunța astfel, prima
instanță a reținut următoarele:
Prin cererea formulată de S.A.
Inotești cu sediul în comuna Colceag, sat Inotești, județul Prahova,
reprezentată de ing. D.M., s-a solicitat revizuirea Sentinței penale nr. 39 din
05 martie 2009 a Curții de Apel Ploiești, rămasă definitivă prin respingerea
recursului de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Revizuenta își motivează cererea că
judecarea cauzei s-a făcut fără îndeplinirea procedurii de citare a părților și
fără a se soluționa excepția de necompetență materială invocată
de către acesta, că există înscrisuri noi care ar fi condus la o altă soluție.
Se constată că prin Rezoluția nr.
277/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, s-a dispus
neînceperea urmăririi penale față de intimații Ș.I., P.G.D., B.I. și L.S.G.,
sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev.de art. 246 C. pen., art. 247 C.
pen., art. 249 C. pen., art. 264 C. pen., art. 272 C. pen., art. 289 C. pen.,
art. 291 C. pen. și art. 323 C. pen.
Împotriva acestei rezoluții persoana
vătămată a formulat plângere, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică și a
solicitat, în esență, începerea urmăririi penale împotriva intimaților.
Prin Rezoluția nr. 1821/II/2/2008 a
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, s-a dispus respingerea plângerii
ca tardiv formulată, deoarece plângerea a fost înregistrată după o perioadă de
46 de zile de la comunicare.
Împotriva celor două rezoluții s-a
formulat plângere, în conformitate cu disp.art. 278
1
C. proc. pen.,
petenta criticându-le ca fiind netemeinice și nelegale, solicitând desființarea
acestora și trimiterea cauzei la parchet în vederea începerii urmăririi penale
împotriva intimaților menționați anterior.
Prin Sentința penală nr. 39 din 5
martie 2009 Curtea de Apel Ploiești a respins ca nefondată plângerea formulată
de S.A. Inotești și a dispus menținerea rezoluțiilor atacate ca legale și
temeinice.
Împotriva acestei hotărâri persoana
vătămată a declarat recurs, care a fost respins ca inadmisibil de către Înalta
Curte de Casație și Justiție.
Din analiza textului art. 393 C.
proc. pen. și din practica judiciară în materie, rezultă că pot fi atacate pe
calea revizuirii numai hotărârile definitive prin care s-a soluționat fondul
cauzei, prin condamnare, achitare sau încetarea procesului penal.
Se constată că revizuenta S.A.
Inotești a formulat cerere de revizuire împotriva unei hotărâri judecătorești
definitive (Sentința penală nr. 39 din 05 martie 2009 a Curții de Apel
Ploiești) pronunțată în temeiul art. 278
1
alin. (8) lit. a) C. proc.
pen.
Împotriva acestei sentințe în termen
legal a declarat recurs petiționara S.A. Inotești, solicitând casarea acesteia
și pe fond, admiterea cererii de revizuire.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 393 alin. (1) C. proc.
pen. numai hotărârile judecătorești definitive pot fi supuse revizuirii, atât
cu privire la latura penală cât și cu privire la latura civilă, cazurile de
revizuire fiind prevăzute expres în dispozițiile art. 394 C. proc. pen.
Conform dispozițiilor legale
invocate sunt supuse revizuirii numai hotărârile judecătorești care conțin o
rezolvare a fondului cauzei, deci acele hotărâri prin care instanța pronunță,
după caz, condamnarea, achitarea sau încetarea procesului penal.
În speță, cererea de revizuire a
fost formulată împotriva unei hotărâri prin care s-a soluționat plângerea
formulată de petiționar împotriva rezoluției de neîncepere a urmării penale,
ipoteză în care este inadmisibilă, în acest sens pronunțându-se și Înalta Curte
de Casație și Justiție prin Decizia nr. XVII din 19 martie 2007.
În consecință, în baza dispozițiilor
art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge
recursul ca nefondat, iar potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen. o va obliga
pe recurentă la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de revizuenta S.A. Inotești prin reprezentant D.M. împotriva Sentinței
penale nr. 153 din 19 octombrie 2009 a Curții de Apel Ploiești, secția penală
și pentru cauze cu minori și de familie.
Obligă recurenta revizuentă la plata
sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi
11 decembrie 2009.