ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4047/2008

Asupra recursului de față; Î n baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 125 din 4 septembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, s-a respins ca nefondată plângerea formulată de petiționara S.A. Inotești prin reprezentant legal D.M. împotriva rezoluției nr. 445/P/2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești. S-a reținut că petiționara a formulat plângere împotriva intimatului R.M., judecător la Judecătoria Ploiești, privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 246 C. pen. In motivarea plângerii, petiționara a arătat că judecătorul nu a luat în considerare delegația președintelui S.A.

Inotești în cadrul dosarului civil nr. 13755/281/2006 al Judecătoriei Ploiești. De asemenea, s-a mai arătat că judecătorul a săvârșit grave nereguli în soluționarea cererii de revizuire a sentinței civile nr. 11121/1992 a Judecătoriei Ploiești. Prin rezoluția din 25 septembrie 2007 dată în dosarul nr. 445/P/2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimat pentru infracțiunea prevăzută de art. 246 C. pen., în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen. Rezoluția a fost verificată de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, potrivit art. 278 alin. (1) C. proc. pen., la solicitarea petiționarei. Prin rezoluția nr. 33/II/2/2008 din 11 ianuarie 2007 s-a admis plângerea și s-a infirmat rezoluția de neîncepere a urmăririi penale, reținându-se că procurorul nu a efectuat urmărirea penală și nu a dispus nici o soluție pentru infracțiunile prevăzute de art. 289, art. 291 și art. 264 C. pen.

Prin rezoluția nr. 445/P/2007 din 5 mai 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de judecătorul R.M. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246, art. 289, art. 291 și art. 264 C. pen., în baza art. 10 lit. a) C. proc. pen. Și această rezoluție a fost verificată de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, potrivit art. 278 alin. (1) C. proc. pen., la solicitarea petiționarei. Prin rezoluția nr. 881/11/2/2008 din 11 mai 2008 plângerea a fost respinsă ca neîntemeiată. Plângerea formulată de petiționară împotriva celor două rezoluții s-a respins ca neîntemeiată prin sentința penală nr. 125 din 4 septembrie 2008, reținând că nu sunt temeiuri a se considera că intimatul a săvârșit infracțiunile reclamate.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs petiționara S.A. Inotești prin reprezentant legal D.M., arătând că este nemulțumită de soluția pronunțată, intimatul împotriva căruia a formulat plângere fiind vinovat de infracțiunile menționate în plângerea inițială. Recursul este neîntemeiat. Înalta Curte, verificând hotărârea primei instanțe în baza motivelor de recurs, dar și potrivit art. 385/6 alin. (3) C. proc. pen., apreciază că aceasta este legală și temeinică. Înalta Curte reține că, întemeiat, prin rezoluția atacată s-a dat o soluție de neîncepere a urmăririi penale față de intimat, întrucât acesta și- a îndeplinit în mod corect atribuțiile de serviciu, fără a cauza o vătămare a intereselor legale ale unei persoane, astfel că infracțiunile reclamate nu există.

Fapta judecătorilor de a pronunța hotărâri în exercitarea atribuțiilor de serviciu nu constituie o faptă prevăzută de legea penală, iar partea nemulțumită de măsurile luate poate să le conteste folosindu-se de căile de atac, ordinare și extraordinare, prevăzute de lege. Prin urmare, Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de petiționară, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Este de observat că în dispozitivul sentinței penale recurate s-a menționat greșit data emiterii rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, situație pe care Înalta Curte o consideră o eroare materială ce urmează a fi corectată de instanță conform art. 195 C. proc. pen. În baza art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 100 lei. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționara S.A. Inotești prin reprezentant legal D.M. împotriva sentinței penale nr. 125 din 4 septembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Obligă pe recurenta petiționară la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 5 decembrie 2008.