ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4047/2008
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4047/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Î
n baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 125 din 4
septembrie 2008 pronunțată
de Curtea de
Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de
familie,
s-a respins ca nefondată plângerea formulată de petiționara S.A. Inotești prin reprezentant
legal D.M. împotriva rezoluției nr. 445/P/2007 a Parchetului de pe lângă Curtea
de Apel Ploiești.
S-a
reținut că petiționara a formulat plângere împotriva intimatului R.M., judecător
la Judecătoria Ploiești, privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 246 C.
pen.
In motivarea
plângerii, petiționara a arătat că judecătorul nu a luat în
considerare delegația președintelui S.A. Inotești în cadrul dosarului
civil nr. 13755/281/2006 al Judecătoriei Ploiești. De asemenea, s-a mai arătat
că judecătorul a săvârșit grave nereguli în soluționarea
cererii de revizuire a sentinței civile nr.
11121/1992 a Judecătoriei Ploiești.
Prin rezoluția
din 25 septembrie 2007 dată în dosarul nr. 445/P/2007 a Parchetului de pe lângă
Curtea de Apel Ploiești s-a dispus neînceperea
urmăririi
penale față de intimat pentru infracțiunea prevăzută de art. 246 C. pen., în
temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen.
Rezoluția a fost
verificată de Procurorul General al Parchetului de pe
lângă
Curtea de Apel Ploiești, potrivit art. 278 alin. (1) C. proc. pen., la
solicitarea petiționarei. Prin rezoluția nr. 33/II/2/2008 din 11 ianuarie 2007
s-a admis plângerea și s-a infirmat rezoluția de neîncepere a urmăririi penale,
reținându-se că procurorul nu a efectuat urmărirea penală și nu a dispus nici o
soluție pentru infracțiunile prevăzute de art. 289, art. 291 și art. 264 C.
pen.
Prin rezoluția nr. 445/P/2007 din 5 mai 2008 a
Parchetului de pe
lângă Curtea de Apel
Ploiești s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de judecătorul R.M. pentru
săvârșirea infracțiunilor prevăzute de
art. 246, art. 289, art. 291 și
art. 264 C. pen., în baza art. 10 lit. a) C. proc. pen.
Și această rezoluție a fost verificată de
Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, potrivit
art. 278 alin. (1) C. proc. pen., la solicitarea petiționarei. Prin rezoluția
nr.
881/11/2/2008 din 11 mai 2008 plângerea
a fost respinsă ca neîntemeiată.
Plângerea
formulată de petiționară împotriva celor două rezoluții s-a
respins ca neîntemeiată prin sentința penală nr. 125 din 4 septembrie
2008, reținând că nu sunt temeiuri a se considera că intimatul a săvârșit
infracțiunile reclamate.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a
declarat recurs petiționara S.A. Inotești prin reprezentant legal D.M., arătând
că este nemulțumită de soluția pronunțată, intimatul împotriva căruia a
formulat plângere fiind vinovat de infracțiunile menționate în plângerea
inițială.
Recursul este neîntemeiat.
Înalta Curte, verificând hotărârea primei
instanțe în baza
motivelor de recurs, dar
și potrivit art. 385/6 alin. (3) C. proc. pen.,
apreciază că aceasta
este legală și temeinică.
Înalta Curte reține că, întemeiat, prin
rezoluția atacată s-a dat o soluție de neîncepere a urmăririi penale față de
intimat, întrucât acesta și-
a îndeplinit în
mod corect atribuțiile de serviciu, fără a cauza o vătămare a
intereselor
legale ale unei persoane, astfel că infracțiunile reclamate nu există.
Fapta judecătorilor de a pronunța
hotărâri în exercitarea atribuțiilor de serviciu nu constituie o faptă
prevăzută de legea penală, iar partea nemulțumită de măsurile luate poate să le
conteste folosindu-se de căile de atac, ordinare și extraordinare, prevăzute de
lege.
Prin urmare, Înalta Curte va respinge ca
nefondat recursul declarat de petiționară, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b) C.
proc. pen.
Este de observat că în dispozitivul sentinței
penale recurate s-a menționat greșit data emiterii rezoluției de neîncepere a
urmăririi penale, situație pe care Înalta Curte o consideră o eroare materială
ce urmează a fi corectată de instanță conform art. 195 C. proc. pen.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc.
pen., recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat, în
sumă de 100 lei.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D
E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de petiționara S.A.
Inotești prin
reprezentant legal D.M.
împotriva
sentinței
penale nr. 125 din 4 septembrie 2008 pronunțată de Curtea de
Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Obligă pe recurenta petiționară la plata
sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 5 decembrie 2008.