ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3958/2011

Deliberând, în condițiile art. 256 C proc.

civ., asupra cauzei civile de față, a reținut următoarele:

1.

Hotărârea instanței de apel.

Prin decizia nr. 144 din 23 iunie 2010,

Curtea de Apel Ploiești, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie a

admis apelurile declarate de pârâții Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice

și Municipiul Buzău, prin Primar împotriva sentinței civile nr. 563 din 22 aprilie

2010 pronunțată de Tribunalul Buzău. A fost desființată sentința și cauza trimisă

spre rejudecare la aceeași instanță.

Pentru a decide astfel, instanța de apel

a reținut că deși apelanții au invocat prin întâmpinare excepția lipsei lor de calitate

procesuală pasivă, judecătorul fondului nu s-a pronunțat asupra acesteia, neexistând

nicio mențiune în acest sens în minuta și dispozitivul sentinței.

Procedând astfel judecătorul fondului a

încălcat normele imperative statuate de art. 137 C. proc. civ., cât și dreptul părților

la un proces echitabil, drept reglementat de art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană

pentru Drepturile Omului. Necesitatea asigurării unei respectări efective a dreptului

părților la un proces echitabil implică și ca acestea să poată beneficia de accesul

la dublul grad de jurisdicție, consacrat legislativ în actuala reglementare a căilor

de atac.

2.1. Motive.

Reclamanții au declarat recurs prin care

au formulat următoarele critici:

Hotărârea instanței de apel este nelegală,

întrucât deși criticile vizau doar modificarea hotărârii, în sensul admiterii unora

dintre excepțiile lipsei calității procesuale pasive, iar această îndreptare putea

fi realizată în mod nemijlocit de către instanța de apel prin schimbarea în parte

a hotărârii, s-a procedat la casarea și trimiterea spre rejudecare a cauzei, fiind

date și îndrumări suplimentare noii instanțe.

Intimații nu au criticat hotărârea inițial

pronunțată în cauză de către Tribunalul Buzău, în pofida faptului că toate chestiunile

referitoare la calitatea părților împrocesate fuseseră puse în discuția primei instanțe

a fondului.

Cadrul procesual creat prin acțiunea introductivă

îi cuprinde în mod necesar pe toți intimații.

2.2. Analiza recursului.

Recursul este întemeiat pentru următoarele

considerente:

În condițiile art. 297 alin. (1) C. proc.

civ., în forma în vigoare la data pronunțării deciziei în apel, în cazul în care

se constată că, în mod greșit, prima instanță a rezolvat procesul fără a intra în

cercetarea fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal

citată, instanța de apel va desființa hotărârea atacată și va trimite cauza spre

rejudecare primei instanțe.

Prima instanță a admis acțiunea formulată

în contradictoriu cu pârâții Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, Municipiul

Buzău, prin Primar și Comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001 și a dispus restituirea

în natură către reclamanți a imobilului în litigiu.

Prin această soluție, în mod evident prima

instanță a cercetat fondul litigiului.

Împrejurarea că nu a fost analizată excepția

lipsei calității procesuale pasive a Comisiei de aplicare a Legii nr. 10/2001 Buzău

și a Municipiului Buzău, prin Primar, nu justifica desființarea sentinței, câtă

vreme apelul este devolutiv. Așadar, însăși instanța de apel putea analiza temeinicia

acestor excepții și, în măsura în care aprecia că aspectele semnalate prin motivele

de apel sunt întemeiate, putea să schimbe în parte sentința. Faptul că, procedând

în acest mod nu s-ar fi produs apelanților nicio vătămare procesuală rezultă chiar

din cererile de apel, prin care nu s-a solicitat desființarea sentinței și trimiterea

spre rejudecare pentru ca prima instanță să se pronunțe asupra excepțiilor.

Pe de altă parte, nelegalitatea soluției

instanței de apel decurge și din faptul că nu s-a pus în discuție lipsa calității

procesuale a tuturor pârâților, în așa fel încât să se susțină necesitatea pronunțării

unei hotărâri de primă instanță în contradictoriu cu cel într-adevăr obligat în

raportul juridic dedus judecății. Or, în speță, nu s-a invocat și lipsa de calitate

procesuală pasivă a Statului Român, prin Ministerul Finanțelor Publice.

Față de cele ce preced, instanța de apel

a pronunțat o soluție nelegală, decurgând din aplicarea greșită a prevederilor

art. 297 alin. (1) C. proc. civ., astfel încât s-a produs reclamanților-intimați

o vătămare procesuală ce nu poate fi înlăturată decât prin casarea hotărârii din

apel.

Pentru motivul prevăzut de art. 304

pct. 5 C. proc. civ., în temeiul art. 312 alin. (3) C proc. civ. recursul va fi

admis și hotărârea va fi casată cu trimitere spre rejudecarea apelurilor „pe fond"

de către aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanții

D.C. și D.D. împotriva deciziei nr. 144 din 23 iunie 2010 a Curții de Apel Ploiești,

secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Casează decizia recurată și trimite cauza

spre rejudecarea apelurilor aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 12

mai 2011.