ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5443/2011
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5443/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra cauzei de față,
constată următoarele:
La data de 30 august 2010
pe rolul Curții de Apel Craiova a fost înregistrată cererea de revizuire formulată
de revizuentul P.C. în contradictoriu cu intimații M.M. și M.T. – prin care a solicitat
anularea deciziei nr. 1590 din 30 iunie 2010, pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul
nr. 4763/95/2010.
Motivând cererea revizuentul a susținut că această
decizie este potrivnică deciziei nr. 694 din 22 mai 2007, pronunțată de Curtea de
Apel Craiova în Dosarul nr. 13794/54/2006 – invocând ca temei de drept al revizuirii
art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
A arătat revizuentul că
prin decizia nr. 694/2007 a Curții de Apel Craiova, s-a respins recursul declarat
de reclamanta M.M. împotriva deciziei civile nr. 769 A din 19 decembrie 2006, pronunțată
de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. 13794/54/2006 menționând astfel soluția dată pe
fond de respingere a acțiunii în constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare
din 20 noiembrie 1999 iar prin decizia nr. 1590/2010 pronunțată de Tribunalul Gorj
– în recurs – decizie a cărei anulare se cere – s-a admis recursul declarat de reclamanta
M.M. împotriva sentinței nr. 2116 din 32 martie 2010 – pronunțată de Judecătoria
Tg.Jiu în Dosarul nr. 11138/318/2008 – iar pe fond s-a constatat nulitatea absolută
a aceluiași contract, considerând că cele două hotărâri sunt potrivnice și se impune
anularea ultimei hotărâri.
Prin decizia civilă
nr. 1081 din 11 octombrie 2010, Curtea de Apel Craiova a dispus declinarea competenței
de soluționare a cererii de revizuire
a deciziei civile nr. 1590 din 30 iunie 2010
pronunțată de Tribunalul Gorj, formulată de revizuentul P.C. în temeiul dispozițiilor
art. 322 pct. 7 C. proc. civ.,
în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Pe rolul Înaltei Curți
de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, cauza a fost
înregistrată sub nr. 2377/54/2010.
La termenul din data de
23 iunie 2011, apărătorul intimaților a invocat excepția tardivității
formulării contestației în anulare, arătând că aceasta a fost depusă la data
de 30 august 2010, cu depășirea termenului de o lună de la pronunțare.
Asupra regularității sesizării
instanței, Înalta Curte urmează să rețină că cererea de revizuire a fost formulată
cu respectarea termenului de 1 lună prev. de art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc.
civ., în condițiile în care decizia a cărei anulare s-a solicitat a fost pronunțată
la 30 iunie 2010, iar cererea de revizuire a fost promovată la data de 30 iulie
2010 (data poștei) și înregistrată pe rolul instanței la 30 august 2010.
Prin urmare, instanța urmează să respingă excepția tardivității cererii
de revizuire dedusă judecății.
În ce privește fondul
criticilor formulate pe calea revizuirii, se constată că în cauză nu se regăsesc
cerințele art. 322 pct. 7 C. proc. civ., pentru a face admisibilă calea de atac.
Potrivit dispozițiilor
art. 322 pct. 7 C. proc. civ., „revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța
de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs
atunci când evocă fondul, se poate cere…(7) dacă există hotărâri definitive potrivnice,
date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină,
între aceleași persoane, având aceeași calitate”.
Textul impune, așadar,
îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: existența unor hotărâri definitive
contradictorii, pronunțarea acestor hotărâri în aceeași pricină, însă în dosare
diferite, precum și condiția ca în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepția
autorității lucrului judecat sau, dacă a fost invocată, instanța să fi omis să se
pronunțe asupra ei.
Cu privire la condiția
ca în al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității lucrului
judecat, instanța constată că, prin sentința civilă nr. 2116 din 22 martie
2010 a Judecătoriei Tg.Jiu - hotărâre modificată în recurs prin decizia civilă
nr. 1590
din 30 iunie 2010 pronunțată de Tribunalul Gorj, a cărei anulare se solicită
în cauza de față – s-a respins excepția autorității de lucru judecat
invocată de reclamantul P.C., motivat de faptul că
aceasta a mai fost invocată
în Dosarul nr. 13845/2003, iar prin încheierea din 02 februarie 2004 s-a respins
această excepție, pe considerentul că în Dosarul nr. 211/2001 cererea privind constatarea
nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare făcea referire numai la imobilul
casă de locuit, iar în Dosarul nr. 13845/2003 se face referire la două imobile:
teren și casă.
Ca atare, având în vedere
că excepția autorității lucrului judecat a fost invocată în al doilea
proces, instanța pronunțându-se pe acest aspect, Înalta Curte observă
că este de prisos analizarea celorlalte condiții prevăzute de lege.
Pentru argumentele ce
preced, cererea revizuentului va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepția tardivității.
Respinge cererea de revizuire
formulată de revizuentul P.C. împotriva deciziei civile nr. 1590 din 30 iunie 2010
a Tribunalului Gorj, secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 23 iunie 2011.