ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5397/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5397/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul acțiunii și
procedura derulată în primul ciclu procesual
Prin cererea înregistrată
pe rolul Curții de Apel Galați la 01 august 2008, reclamanta M.G. a solicitat, în
contradictoriu cu pârâta Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap
pentru Adulți, anularea deciziei nr. 134 din 16 ianuarie 2008 emisă de Comisie și
obligarea pârâtei să emită o nouă decizie cu încadrare a reclamantei în grad de
handicap accentuat pe baza actelor medicale existente.
În motivarea acțiunii
s-a invocat faptul că reclamanta a suferit mai multe intervenții chirurgicale datorate
unei stări de boală - fibromiosarcom malign, necesitând radioterapie și chimioterapie,
afecțiune pentru care i-a fost eliberat certificatul de încadrare în grad de handicap
din 06 noiembrie 2006, pe baza căruia i s-a stabilit un grad de handicap accentuat.
Prin certificatul din
08 noiembrie 2007, menținut prin decizia nr. 134 din 16 ianuarie 2008 a Comisiei
Superioare de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți, contestată în cauză,
s-a reținut că reclamanta prezintă deficiență funcțională medie, fiind încadrată
în gradul de handicap mediu.
Reclamanta a susținut
că decizia contestată este nelegală întrucât, pe de o parte, a fost emisă cu încălcarea
dispozițiilor Regulamentului de organizare și funcționare a Autorității Naționale
pentru Persoanele cu Handicap, iar, pe de altă parte, conform Ordinului nr. 726/2002
al Ministerului Sănătății și Familiei
privind criteriile
pe baza cărora se stabilește gradul de handicap pentru adulți și se aplică măsurile
de protecție specială a acestora
, afecțiunea de care suferă impunea încadrarea
sa în grad de handicap accentuat.
Prin sentința nr. 108/F
din 30 septembrie 2008, Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ
și fiscal, a admis contestația formulată de reclamanta M.G., a anulat decizia de
încadrare în grad de handicap din 16 ianuarie 2008, emisă de pârâtă, și a obligat-o
pe aceasta să emită o altă decizie de încadrare în grad de handicap în conformitate
cu actele medicale prezentate de reclamantă.
În motivarea acestei hotărâri,
Curtea a apreciat că, având în vedere actele medicale prezentate de reclamantă,
încadrarea în grad de handicap nu s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale
în vigoare la data respectivă, în speță Ordinul nr. 726/2002 al Ministerului
Sănătății și Familiei, care stabilea, pentru afecțiunile respective, gradul de handicap
accentuat sau grav.
Pe de altă parte, se arată
în considerentele sentinței recurate, decizia nr. 134 din 16 ianuarie 2008 nu respectă
condițiile prevăzute de Regulamentul de organizare și funcționare a Autorității
Naționale pentru Persoanele cu Handicap, aceasta nefiind motivată în niciun fel.
Împotriva sentinței
nr. 108/F din 30 septembrie 2008 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ
și fiscal, a formulat recurs, în termen legal, pârâta Comisia Superioară de Evaluare
a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți, prin Autoritatea Națională pentru Persoanele
cu Handicap, solicitând casarea hotărârii recurate și menținerea deciziei de încadrare
în grad de handicap din 16 ianuarie 2008 emisă de Comisia Superioară de Evaluare
a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți ca temeinică și legală.
Prin decizia nr. 2940
din 28 mai 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ
și fiscal, a admis recursul declarat de pârâta Comisia Superioară de Evaluare a
Persoanelor cu Handicap pentru Adulți, a casat sentința recurată și a trimis cauza,
spre rejudecare, Curții de Apel Galați.
Pentru a hotărî astfel,
instanța de casare a apreciat că prima instanță s-a pronunțat fără a avea o motivare
clară a hotărârii, considerentele având caracter general, prin trimitere la o serie
de acte medicale prezentate de reclamantă și la constatarea, nesprijinită pe niciun
argument concret, că încadrarea în grad de handicap a reclamantei s-a făcut cu nerespectarea
ordinului nr. 726/2002 în vigoare la data respectivă și care stabilea, pentru afecțiunea
prezentată de reclamantă, gradul de handicap accentuat sau grav.
Sub un alt aspect s-a
mai reținut că nici dispozitivul sentinței recurate nu îndeplinește condițiile legii
procedurale întrucât modalitatea de obligare a pârâtei la emiterea unei alte decizii
de încadrare în grad de handicap, în conformitate cu actele medicale prezentate
de reclamantă, nu indică o conduită clară, precisă, lipsită de echivoc, care să
fie opozabilă pârâtei.
Instanța de control judiciar
a mai apreciat că instanța de fond avea obligația, pentru corecta stabilire a faptelor
și în vederea justei aplicări a legii incidente, de a pune în discuția părților
și de a ordona efectuarea în cauză a unei expertize judiciare de specialitate, prin
care să se lămurească dacă reclamanta îndeplinește condițiile de acces la protecția
specială pentru caz de boală canceroasă și dacă, în caz afirmativ, în funcție de
intensitatea tulburărilor funcționale și de starea de nutriție, se impune sau nu
încadrarea în gradul de handicap accentuat sau în gradul de handicap grav.
Hotărârea pronunțată
în fond după casare
Prin sentința nr. 66 din
25 februarie 2010, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal,
rejudecând cauza, a admis acțiunea reclamantei M.G., a anulat decizia de încadrare
în grad de handicap din 16 ianuarie 2008 emisă de Comisia Superioară de Evaluare
a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți și a obligat pârâta să emită o nouă decizie
de încadrare în grad de handicap accentuat, în funcție de actele medicale existente,
cu respectarea dispozițiilor legale.
În motivarea acestei hotărâri,
prima instanță a reținut că din actele medicale depuse de reclamantă rezultă că
în anul 2005 aceasta a fost diagnosticată cu fibromiosarcom la nivelul coapsei stângi,
acesta fiind excizat în același an.
În anul 2006, exciza a
fost completată pentru o recidivă locală, fapt ce a determinat încadrarea reclamantei
în grad de handicap accentuat prin certificatul din 06 noiembrie 2006.
Ulterior, a mai reținut
instanța de fond, prin protocol al examenului computer tomograf din 18 noiembrie
2008, s-au constatat formațiuni ale lobului inferior stâng și drept, cu precizarea
că acestea sunt în evoluție de cel puțin doi ani, timp ce acoperă și perioada noiembrie
2007-noiembrie 2008.
Instanța de fond a apreciat
că această împrejurare infirmă concluzia Comisiei Superioare că asupra stării prezentate
de reclamantă nu sunt semne de evolutivitate (recidive, determinări loco regionale
sau la distanță).
Curtea a respins susținerile
pârâtei în sensul că reclamanta ar prezenta alte afecțiuni, ce nu pot fi luate în
considerare în evaluarea gradului de handicap pentru că nu au legătură cu neoplasmul
țesuturilor moi, considerând de notorietate faptul că numai în caz de boală canceroasă
este dispus un tratament adjuvant cu citostatice a căror toxicitate poate afecta
și alte organe, și constatând că, pe de altă parte, boala a avut o recidivă ce a
impus o nouă intervenție chirurgicală, în anul 2006, iar ulterior s-au constatat
formațiuni în evoluție la nivelul ambilor plămâni.
Instanța de fond a considerat
că interpretarea Ordinului Ministerului Sănătății și Familiei nr. 726/2002 trebuia
făcută într-un context mai larg, cu luarea în considerare a tuturor elementelor
ce conturează starea de boală, astfel cum rezultă din actele medicale prezentate
de reclamantă.
Curtea a mai apreciat
că decizia nr. 134/2008 a Comisiei Superioare de Evaluare a Persoanelor cu Handicap
pentru Adulți a fost emisă și cu nerespectarea art. 39 din Regulamentul de organizare
și funcționare a Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap din 14 septembrie
2005, întrucât din cuprinsul deciziei nu rezultă motivul pentru care reclamantei
i s-a retras încadrarea în grad de handicap accentuat și s-a dispus încadrarea în
grad mediu de handicap.
Recursul pârâtei
Împotriva acestei sentințe
a declarat recurs pârâta Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap
pentru Adulți, prin Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap, criticând-o
pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurenta-pârâtă și-a
întemeiat calea de atac pe prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., arătând că
instanța de fond a interpretat și aplicat greșit prevederile Capitolului II
pct. 2 din Ordinul Ministerului Sănătății și Familiei nr. 726/2002, extinzând norma
juridică peste ipotezele legale.
A mai arătat că ordinul
stipulează încadrarea în gradul de handicap accentuat sau grav în funcție de intensitatea
tulburărilor funcționale și de stările realmente handicapante, iar neoplasmul de
părți moi este reținut ca handicap numai în cazul în care determină tulburări neurologice
generalizate sau atrage amputații.
II. Considerentele Înaltei
Curți asupra recursului
Examinând cauza prin prisma
criticilor formulate de recurenta-pârâtă și a prevederilor art. 304
1
C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.
Actul administrativ supus
controlului de legalitate exercitat de instanța de contencios administrativ este
decizia de încadrare în grad de handicap din 16 ianuarie 2008, prin care Comisia
Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți a stabilit încadrarea
intimatei-reclamante în gradul de handicap mediu, cu valabilitate 12 luni, pe baza
unui diagnostic clinic încadrat în Codul C49.
În condițiile în care
decizia administrativă respectivă nu este motivată în fapt sau în drept sub aspectul
încadrării în gradul de handicap, astfel încât instanța să poată verifica temeiurile
și resorturile acesteia, modul în care autoritatea emitentă și-a exercitat dreptul
de apreciere, Înalta Curte reține că evaluarea pe care a făcut-o Curtea de apel,
luând în considerare toate elementele care conturează evoluția stării de boală,
conform actelor medicale depuse la dosar nu este susceptibilă de critici. Cu alte
cuvinte, contrar celor susținute de recurentă, instanța de fond și-a exercitat corect
propriul drept de apreciere în controlul asupra actului administrativ, interpretând
și aplicând în mod adecvat prevederile Capitolului II pct. 2 din Anexa Ordinului
Ministerului Sănătății și Familiei nr. 726/2002, care, în cazul bolii canceroase,
lasă o marjă de apreciere pentru încadrarea în gradul de handicap grav sau accentuat,
în funcție de intensitatea tulburărilor funcționale și de starea de nutriție. enumerarea
tipurilor de sechele handicapante este exemplificativă [„în cazul persoanelor cu
sechele handicapante după neoplazii operate, de exemplu: (…)], iar nu limitativă.
Temeiul legal al soluției
adoptate în recurs
Având în vedere considerentele
expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul
ca nefondat, neexistând motive pentru reformarea sentinței, potrivit art. 20
alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 304 pct. 9 sau art. 304
1
C.
proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți, prin
Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap, împotriva sentinței civile
nr. 66 din data de 25 februarie 2010 a Curții de Apel Galați, secția de
contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 3 decembrie 2010.