ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3765/2012
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3765/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele: Prin sentința nr. 10963 din 22 noiembrie 2010, Tribunalul București - secția a VI-a comercială a admis cererea de chemare în judecată astfel cum a fost completată formulată de reclamanta SC O.C. SRL prin administrator judiciar G.I. SRL în contradictoriu cu pârâtele SC W.C. SRL și SC C.E.B. (România) SA precum și cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta K.T.K.B. A.S. si a constatat ca drepturile și obligațiile care incumbă părților sunt cele izvorâte din contractul de antrepriză în construcții modificat prin act adițional. Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, prin decizia nr. 486 din 3 noiembrie 2011 a respins ca nefondat apelul declarat de pârâta SC W.C.
SRL împotriva sentinței nr. 10963 din 22 noiembrie 2010 pronunțate de Tribunalul București - secția a Vl-a comercială. Împotriva deciziei pronunțate de instanța de apel a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ., pârâta SC W.C. SRL solicitând modificarea hotărârii atacate cu consecința respingerii cererii de chemare în judecată și a cererii de intervenție accesorie. Prin decizia nr. 3135 din 12 iunie 2012 pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție - secția a II-a civilă, în dosarul nr. 31804/3/2009, a fost admis recursul declarat de pârâta SC W.C.
SRL București împotriva deciziei nr. 486 din 3 noiembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel București - secția a VI-a civilă, pe care a modificat-o în sensul că a admis apelul pârâtei împotriva sentinței nr. 10963 din 22 noiembrie 2010 pronunțată de Tribunalul București - secția a VI-a comercială, pe care a schimbat-o în tot în sensul că a respins acțiunea atât sub aspectul cererii principale, cât și, pe cale de consecință sub aspectul cererii accesorii în constatare. Pentru a decide astfel, înalta Curte a apreciat ca fiind fondate criticile întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. privind inadmisibilitatea constatării nulității absolute a cererilor de plată a scrisorilor de garanție.
Împotriva acestei decizii, SC O.C. SRL prin administrator judiciar T.A. SPRL a formulat contestație în anulare întemeiată în drept pe dispozițiile art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., solicitând admiterea căii extraordinare de atac, anularea deciziei atacate și rejudecând recursul declarat de pârâta SC W.C. SRL București respingerea acestuia, cu consecința menținerii deciziei nr. 486 din 3 noiembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VI-a Civilă. În motivarea cererii, contestatoarea a susținut, în esență, că instanța de recurs a pronunțat decizia a cărei anulare o solicită cu încălcarea dispozițiilor art. 87 alin. (5) C. proc. civ., respectiv, rară să fie legal citată la sediul administratorului judiciar T.A.
SPRL din București, pentru termenul din 5 iunie 2012, când cauza a fost reținută în pronunțare. În acest sens a arătat că împotriva sa, prin sentința comercială pronunțată la 1 octombrie 2009 de Tribunalul București în dosarul nr. 38081/3/2009, a fost deschisă procedura insolvenței, fiind desemnat administrator judiciar G.I. SPRL, care a fost ulterior înlocuit, prin încheierea din 25 noiembrie 2011, cu T.A. SPRL, notificarea privind schimbarea administratorului judiciar fiind publicată în Buletinul Procedurilor de Insolvență nr. 981 din 26 ianuarie 2012. A mai susținut, SC O.C. SRL că, deși a indicat instanței de recurs prin cererea de amânare, transmisă prin fax la termenul de judecată din 5 iunie 2012, că nu a fost citată pentru termenul respectiv, instanța i-a respins cererea de acordare a unui nou termen în cauză, procedând la reținerea cauzei în pronunțare, ignorând viciul de procedură semnalat.
Analizând decizia atacată prin prisma criticilor formulate și a temeiului de drept invocat, Înalta Curte urmează a respinge contestația în anulare pentru considerentele ce urmează: Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare prin care se cere însăși instanței care a pronunțat hotărârea atacată în cazurile și în condițiile prevăzute de lege să își desființeze propria hotărâre și să procedeze la o noua judecată. Codul de procedură civilă reglementează două categorii de contestații în anulare, contestația în anulare de drept comun (art. 317 invocat în speță) și contestația în anulare specială (art. 318). Contestatoarea SC O.C. SRL prin administrator judiciar T.A. SPRL și-a întemeiat în drept calea extraordinară de atac, pe dispozițiile art. 317 alin. (1) C. proc.
civ., potrivit cărora: "hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii", numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului, sau când deși au fost invocate în fața instanței de recurs au fost respinse motivat de necesitatea efectuării unor verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond. Din analiza dispozițiilor art. 317 alin. (1) pct. 1 și alin. (2) C. proc. civ.
rezultă că: Pentru a fi admisibilă contestația în anulare întemeiată pe aceste prevederi legale, este necesar a fi îndeplinite o serie de condiții cumulative, respectiv: obiectul căii extraordinare de atac să îl constituie o hotărâre irevocabilă, partea care exercită calea de atac să nu fi putut invoca motivul contestației în anulare pe calea apelului sau recursului și, în măsura în care motivul a fost invocat în fața instanței de recurs să fi fost respins din necesitatea efectuării unor verificări ale situației de fapt, sau recursul să fi fost respins tară a fi fost judecat în fond. Or, în cauză, se poate observa că nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate evocate. Astfel, verificând actele dosarului de recurs, se constată că pentru termenul de judecată din data de 5 iunie 2012, intimata-reclamantă SC O.C.
SRL a fost citată prin administrator judiciar T.A. SPRL, la adresa din București, conform dovezii de îndeplinire a procedurii de citare aflate la fila 10 dosar recurs. De altfel, adresa mai sus menționată este indicată de însăși intimata-reclamantă pentru comunicarea actelor de procedură, prin întâmpinarea depusă în apel, aflată la fila 66 și unde de altfel i-a și fost comunicată hotărârea instanței de apel, conform dovezii de îndeplinire a procedurii de comunicare aflate la fila 283 dosar apel. În ceea ce privește judecata cauzei în recurs, intimata-reclamantă SC O.C. SRL prin administrator judiciar T.A. SPRL, a transmis prin fax la dosar, la termenul din 5 iunie 2012, cerere de acordare a unui nou termen de judecată în vederea pregătirii apărării și depunerii întâmpinării - fila 38 dosar recurs, rezultând în mod indubitabil că a primit citația și a avut cunoștință despre existența termenului de judecată.
Astfel că, în raport de cele anterior expuse și în considerarea prevederilor art. 98 C. proc. civ., potrivit cărora: "Schimbarea domiciliului uneia din părți în timpul judecății trebuie, sub pedeapsa neluării ei în seamă, să fie adusă la cunoștința instanței prin petiție la dosar, iar. părții potrivnice prin scrisoare recomandată, a cărei recipisă de predare se va depune la dosar o dată cu petiția prin care se înștiințează instanța despre schimbarea domiciliului.", Înalta Curte, având în vedere că recurenta-reclamantă nu s-a conformat dispozițiilor legale precizate, reține că nu se poate aprecia că SC O.C. SRL nu a fost citată cu respectarea formelor de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității, pentru termenul de judecată din 5 iunie 2012, când cauza a fost reținută în pronunțare, pentru a se atrage incidența prevederilor art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc.
civ., care reglementează unul dintre cazurile de admisibilitate a contestației în anulare de drept comun. De asemenea, se constată că acest aspect a fost reținut și de instanța de recurs, în încheierea de amânare a pronunțării - filele 45- 46, care a respins motivat de aceleași considerente excepția nelegalei citări a intimatei-reclamante, ceea a ce constituie un argument în plus pentru respingerea prezentei contestații în anulare, motivul invocat fiind ridicat și în fața instanței de recurs și respins motivat, nu din imposibilitatea efectuării unor verificării de fapt. În consecință, dezlegarea dată recursului prin decizia a cărei anulare se solicită, nu este rezultatul încălcării normelor de procedură în materia citării, iar prezenta contestație în anulare este nefondată din perspectiva dispozițiilor art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc.
civ. Pentru considerentele anterior expuse, nefiind îndeplinite cerințele art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., în temeiul dispozițiilor art. 320 C. proc. civ. se va respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea SC O.C. SRL prin administrator judiciar T.A. SPRL deciziei nr. 3135 din 12 iunie 2012 pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție - s ecția a II-a civilă, în dosarul nr. 31804/3/2009.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatoarea SC O.C. SRL prin administrator judiciar T.A. SPRL împotriva deciziei nr. 3135 din 12 iunie 2012 pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție - secția a II-a civilă, în dosarul nr. 31804/3/2009. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2 octombrie 2012
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.