ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5488/2009

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

la 5 februarie 2008, reclamanții Municipiul Pașcani și Primăria Municipiului Pașcani

au solicitat în contradictoriu cu pârâta D.G.F.P. a Județului Iași să se dispună

anularea deciziei din 17 ianuarie 2008 și a procesului-verbal de inspecție fiscală

din 27 noiembrie 2007.

Reclamanții

au arătat că actele administrative contestate au fost întocmite de pârâtă cu încălcarea

Legii nr. 18/1991 și a hotărârii nr. 97/2000 a Comisiei Județene Iași pentru aplicarea

legii fondului funciar.

Astfel,

cu privire la contractul de concesiune din 20 august 1997 încheiat cu SC L. SA B.-P.

s-a arătat că organul de control nu a avut în vedere că autoritatea locală probase

dreptul de proprietate asupra terenului provenit din islazul comunal.

Referitor

la terenul închiriat societății agricole A.C. SA L.P., reclamanții au învederat

că au dovedit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 60 ha din cuveta Acumulare

Pașcani, iar contractul de închiriere a fost legal încheiat, după exercitarea controlului

de legalitate de către Prefectura Județului Iași, care i-a atribuit dreptul de dispoziție

asupra terenului respectiv.

S-a

mai susținut că perfectarea contractului de concesiune cu SC L. SA a avut la bază

principiul autonomiei locale și că din documentația întocmită rezultă că municipiului

Pașcani i-a fost retrocedată o suprafață totală de 399 ha pășune, conform înscrisurilor

din Registrul agricol, iar suprafața de 51 ha concesionată este inclusă în suprafața

de pășune asupra căreia reclamanții au drept de dispoziție.

Prin

sentința civilă nr. 90/CA/21 aprilie 2008, Curtea de Apel Iași, secția de contencios,

administrativ și fiscal, a admis acțiunea, a anulat decizia din 17 ianuarie 2008

și procesul verbal de imputare din 30 noiembrie 2007, acte emise de pârâta D.G.F.P.

a Județului Iași și a obligat pârâta să plătească reclamanților cheltuieli de judecată

în sumă de 4,3 RON.

Această

sentință a fost casată prin decizia din 27 noiembrie 2008 pronunțată de Înalta Curte

de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca urmare

a admiterii recursului declarat de D.G.F.P. a Județului Iași.

Instanța

de recurs a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, constatând

că prima hotărâre a fost pronunțată cu încălcarea dispozițiilor art. 10 alin.

(1) din Legea nr. 554/2004, astfel cum au fost modificate și completate prin Legea

nr. 97/2008 de aprobare a O.U.G. nr. 100/2007,privind compunerea completului de

judecată dintr-un judecător.

În

fond după casare, Curtea de Apel Iași, secția contencios, administrativ și fiscal,

a pronunțat sentința nr. 81/CA din 11 mai 2009, prin care a respins pentru lipsa

calității procesuale active acțiunea formulată de Primăria municipiului Pașcani

și a respins ca nefondată acțiunea formulată Municipiul Pașcani.

Instanța

de fond a reținut că Primăria municipiului Pașcani, ca structură funcțională cu

activitate permanentă nu este autoritatea competentă să exercite acțiunea în justiție,

întrucât autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală

sunt consiliile locale, ca autorități deliberative și primarii, ca autorități executive.

Pe

fondul cauzei, s-a apreciat că actele contestate , întocmite în baza O.G. nr. 119/1999,

nu vatămă drepturile sau interesele legitime ale reclamantului Municipiului Pașcani,

deoarece nu au ca efect modificarea sau desființarea contractului de închiriere

din 6 octombrie 1997 încheiat cu SC A.C. SA L.P. și a contractului de concesiune

din 20 august 1997 încheiat cu SC L. SA Pașcani, verificate sub aspectul legalității

în cadrul activității de audit.

S-a

avut în vedere că prin procesul-verbal de inspecție nu s-a luat nici o dispoziție

concretă pentru protejarea fondurilor publice și a patrimoniului public sau pentru

repararea unui eventual prejudiciu produs, fiind exprimate doar opinii privind abateri

de la legalitate, nematerializate în măsuri cu finalitate economică sau juridică.

Împotriva

acestei sentințe, au declarat recurs reclamanții Municipiul Pașcani și Primăria

Municipiului Pașcani, solicitând casarea hotărârii ca nelegală și netemeinică.

În

primul motiv de recurs a fost criticată soluția de admitere a excepției lipsei calității

procesuale active a Primăriei Municipiului Pașcani, cu motivarea că dreptul acesteia

de a acționa în justiție rezultă din conținutul actelor contestate, în care s-a

menționat că a avut calitatea de unitate controlată și inspectată.

Prin

cel de-al doilea motiv de recurs, s-a susținut că în mod greșit instanța de fond

a apreciat că nu s-a dovedit în cauză existența dreptului sau a interesului legitim

vătămat, dat fiind că procedura de contestare a actelor întocmite în cadrul activității

de audit nu impune o asemenea condiție, spre deosebire de celelalte acțiuni din

materia contenciosului administrativ.

Recurenții

au arătat că instanța de fond nu a avut în vedere nici considerentele hotărârii

din primul ciclu procesual, prin care a fost admisă acțiunea, constatându-se în

mod întemeiat vătămarea drepturilor lor prin mențiunile din procesul-verbal de inspecție

care nu corespund situației de fapt și prevederile lor legale indicate de organele

de control.

Analizând

actele și lucrările dosarului, în raport și de dispozițiile art. 304 și art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat pentru următoarele

considerente:

Prin

procesul verbal de inspecție din 30 noiembrie 2007 D.G.F.P. a Județului Iași a procedat

la verificarea legalității și a modului de respectare a clauzelor din contractul

de concesiune din 20 august 1997 încheiat cu SC L. SA Pașcani pentru o suprafață

de 50,9 ha și a celor din contractul de închiriere din 6 octombrie 1997 încheiat

cu SC A.C. SA L.P. pentru o suprafață de 60 ha, reținând că acestea sunt lipsite

de temei legal, întrucât terenurile respective nu sunt proprietatea publică sau

privată a municipiului Pașcani, fiind sesizată Prefectura Județului Iași, prin Comisia

județeană de aplicare a Legii nr. 18/1991, care poate lua măsuri în vederea clarificării

dreptului de proprietate asupra terenurilor care constituie obiectul celor două

contracte.

Pentru

contestarea în justiție a acestui act administrativ, instanța de fond a constatat

corect că Primăria Municipiului Pașcani nu are calitate procesuală activă și a respins

pentru acest considerent acțiunea în anulare.

Soluția

instanței de fond corespunde dispozițiilor art. 77 din Legea nr. 215/2001 republicată,

care au definit primăria ca fiind o structură funcțională cu activitate permanentă,

constituită din primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ teritoriale

și aparatul de specialitate al primarului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului

local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității

locale.

În

consecință, primăria nu este o autoritate a administrației publice prin care se

realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii, calitate conferită consiliilor

locale, ca autoritățile deliberative și primarilor, ca autorități executive, prin

prevederile art. 23 alin. (1) din aceeași lege.

Împrejurarea

că în procesul-verbal de inspecție dedus judecății a fost menționată Primăria Municipiului

Pașcani, ca unitate controlată, nu produce efecte în privința statutului său juridic

și implicit, sub aspectul legitimării procesuale.

Din

acest motiv, prin hotărârea recurată a fost corect constatată lipsa calității procesuale

active a acestei recurente-reclamante, cu atât mai mult cu cât aceasta nu a fost

parte în cele două contracte supuse controlului, care au fost încheiate de Consiliul

local al municipiului Pașcani, în exercitarea atribuțiilor privind administrarea

domeniului public și privat al unității administrativ-teritoriale, prevăzute la

art. 36 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 215/2001 republicată.

Critica

recurenților privind soluția de respingere a acțiunii ca nefondată pentru lipsa

dovezilor referitoare la vătămarea unui drept sau a unui interes legitim se dovedește

a fi de asemenea neîntemeiată.

Din

cuprinsul actelor contestate rezultă că nu au fost dispuse măsuri menite să protejeze

fondurile și patrimoniul public sau să asigure repararea unui prejudiciu și organul

de control a declinat competența de a decide asupra celor constatate în favoarea

Prefectului Județului Iași, la solicitarea căruia a și fost efectuată inspecția.

Recurenții

au susținut fără temei că în cadrul procedurii prevăzute de O.G. nr. 119/1999 privind

controlul intern și controlul financiar preventiv nu trebuie dovedită vătămarea

unui drept sau unui interes legitim prin actul atacat, dat fiind că prin acest act

normativ nu a fost prevăzută o reglementare derogatorie de la dispozițiile generale

cuprinse în art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările

ulterioare, privind condițiile de exercitare a acțiunii în anulare pe calea contenciosului

administrativ.

Îndeplinirea

acestei condiții legale pentru anularea unui act administrativ nu poate fi constatată

în raport de considerentele hotărârii pronunțate în primul ciclu procesual, cum

neîntemeiat s-a solicitat în recurs, fără a se avea în vedere că acea primă sentință

a fost casată și potrivit dispozițiilor art. 311 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea

casată nu are nici o putere.

Față

de considerentele expuse, constatând că nu există motive de casare sau de modificare

a hotărârii pronunțate de instanța de fond, Înalta Curte va respinge prezentul recurs

ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

recursul declarat de Municipiul Pașcani și Primăria Municipiului Pașcani împotriva

sentinței nr. 81/CA din 11 mai 2009 a Curții de Apel Iași, secția contencios, administrativ

și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 2 decembrie 2009.