ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2320/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Oradea,

D.G.F.P. a județului Bihor, a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 200

din 19 noiembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 1337/35/2007 al Curții de Apel

Oradea, prin care s-a admis cererea de suspendare a executării împotriva dispoziției

din 2 martie 2007 și raportul de inspecție fiscală nr. RR/2007 al D.G.F.P. Bihor

formulată de Consiliul Local al Municipiului Oradea și Primăria Municipiului Oradea

(prin direcția economică și direcția patrimoniu ca și direcții de specialitate).

În motivarea recursului

s-a susținut că petenții nu au dovedit cu acte în nici un fel, îndeplinirea celor

două condiții prevăzute de lege pentru acordarea suspendării executării actelor

administrative (cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente).

Consiliul Local al Municipiului

Oradea a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului declarat.

În susținerea cererii,

petenții au susținut că au contestat raportul de inspecție fiscală nr. RR/2007 al

D.G.F.P. Bihor, pronunțându-se decizia nr. 358 din 11 decembrie 2007 prin care s-a

desființat decizia de impunere nr. 354/2007 emisă de D.G.F.P, Bihor pentru 55.171

RON astfel încât se impune suspendarea executării actelor administrative fiscale.

Din actele cauzei, Înalta

Curte de Casație și Justiție constată că prin sentința nr. 200/CA din 19 noiembrie

2007, Curtea de Apel Oradea a admis cererea de suspendare a executării formulată

de Consiliul Local al Municipiului Oradea și Primăria Municipiului Oradea și s-a

dispus suspendarea executării actelor administrative fiscale: dispoziția din 2 martie

2007 emisă de D.G.F.P. Bihor Oradea și decizia de impunere privind obligațiile fiscale

suplimentare de plată, stabilite de inspecția fiscală din 22 februarie 2007, dată

de D.G.F.P. Bihor - Activitatea de inspecție fiscală, până la soluționarea definitivă

și irevocabilă a cauzei.

S-a reținut de instanța

de fond „valoarea deosebită a obiectului litigiului și a consecințelor punerii în

executare a celor două acte administrative atacate” astfel încât reținându-se și

depunerea cauțiunii de 3.000 RON s-a admis cererea formulată.

Recursul declarat este

întemeiat și va fi admis.

Emiterea actelor administrativ

fiscale urmărește de fapt nu numai constatarea și obligarea la plată a datoriilor

bugetare dar și executarea efectivă a actelor administrative. Regula este executarea

actelor administrative, excepția constituind-o suspendarea executării actelor administrativ-fiscale.

Suspendarea nu se poate

acorda decât strict în condițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004 respectiv existența

unor cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente.

De precizat că în dispoziția

privind măsurile stabilite de organele de inspecție fiscală se arată că: Administrația

patrimoniului imobiliar nu a respectat în perioada 1 ianuarie 2002 - 31 decembrie

2004 prevederile legale în ceea ce privește dreptul de deducere a T.V.A. aferentă

cheltuielilor pentru repararea și întreținerea bazinului olimpic, a stadionului

municipal, a bibliotecii județene, a Cetății Oradea, a clădirilor în care-și desfășoară

activitatea spitalele și unitățile de învățământ preuniversitar, aferentă achizițiilor

de imobile cu destinație de grădinițe și pentru achizițiile aferente „Proiectului

B.”.

Administrația Patrimoniului

Imobiliar nu a respectat în perioada 1 iunie 2002 - 31 decembrie 2004, prevederile

legale în ce privește data la care devine deductibilă T.V.A. aferentă garanțiilor

de bună execuție, reținute pentru repararea și întreținerea imobilelor.

De asemenea: calcularea,

înregistrarea și virarea contribuției la fondul pentru solidaritate socială pentru

neangajarea persoanelor cu handicap pentru perioada iulie 2003 - decembrie 2004,

precum și calcularea, înregistrarea și virarea contribuției asiguraților pentru

asigurări sociale de sănătate asupra drepturilor cu caracter social și stimulentelor

acordate de A.P.I. în perioada 1 aprilie 2002 - 31 decembrie 2004.

Simpla valoare în sine

a sumelor datorate de reclamanți este nerelevantă cauzei, nedovedindu-se un caz

bine justificat pentru a se suspenda executarea actelor administrative fiscale ce

atestă culpa petenților. De asemenea, nici a doua condiție nu este dovedită.

De altfel, împotriva actelor

administrativ-fiscale s-a formulat acțiune în anulare ce urmează a fi soluționată

în condițiile legii.

Cum în prezenta cauză

nu s-au făcut dovezi în sensul art. 14 din Legea nr. 554/2004, acordarea suspendării

executării actelor administrativ-fiscale este netemeinică, astfel încât recursul

declarat va fi admis conform art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat

de D.G.F.P. a județului Bihor în nume propriu și în reprezentarea Agenției Naționale

de Administrare Fiscală împotriva sentinței civile nr. 200/CA/2007 - P.I. din 19

noiembrie 2007 a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ

și fiscal.

Casează sentința atacată

și pe fond respinge cererea de suspendare formulată de reclamantul Consiliul Local

al Municipiului Oradea, ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 5 iunie 2008.