ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3644/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3644/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de
față:
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 203 din data de 8
iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava s-au dispus următoarele:
L-a condamnat pe
inculpatul M.G.L., pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- viol, prev. de art.
197 alin. (1), (3) teza I, C. pen., la pedeapsa de 25 ani (douăzeci și cinci
ani) închisoare și interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a)
teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o perioadă de 10 ani, după executarea
pedepsei închisorii;
- omor calificat,
prev. de art. 174 alin. (1), rap. la art. 175 alin. (1) lit. h), i) C. pen., la
pedeapsa de 25 ani (douăzeci și cinci ani) închisoare și interzicerea
drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o
perioadă de 10 ani, după executarea pedepsei închisorii.
În baza art. 33 lit.
a) rap. la art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul a executat pedeapsa rezultantă
de 25 ani închisoare, care va fi sporită la 30 ani (treizeci ani) închisoare și
interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b)
C. pen. pe o perioadă de 10 ani, după executarea pedepsei închisorii.
A făcut aplicarea
art. 71 alin. (2) C. pen. privind interzicerea drepturilor civile prev. de art.
64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.
A dedus din pedeapsa
pe care inculpatul o are de executat, respectiv 30 ani închisoare, perioada
reținerii și arestării preventive, de la 13 mai 2008 până la zi și a menținut
starea de arest a acestuia.
A admis în parte
acțiunea civilă formulată de D.M.
A obligat inculpatul
M.G.L. să plătească părții civile D.M. suma de 5.000 RON reprezentând daune
materiale și 90.000 RON cu titlu de daune morale.
A obligat inculpatul
să plătească statului suma de 5.000 RON cheltuieli judiciare din care suma de
100 RON reprezentând onorariu avocat oficiu, din timpul urmăririi penale (av.
U.L.), se va avansa din fondurile Ministerul Justiției și Libertăților
Cetățenești către Baroul Suceava.
Pentru a dispune în
acest sens, prima instanță a reținut că, inculpatul M.G.L., la data de 10 mai
2008, prin constrângere, a întreținut acte sexuale normale și anale cu victima
D.P., persoană care nu a împlinit vârsta de 15 ani, întrunește elementele
constitutive ale infracțiunii de viol, prev. de art. 197 alin. (1), (3) teza I
C. pen.; la data de 10 mai 2008, într-un loc public - respectiv pădurea
"B." de pe raza orașului Frasin - a exercitat acte de violența, cu
intenție, asupra victimei D.P., care au condus la decesul acesteia, săvârșind
această faptă pentru a ascunde comiterea infracțiunii de viol, întrunește
elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174
alin. (1) rap. la art. 175 alin. (1) lit. h), i) C. pen.
Împotriva sentinței
au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava și inculpatul M.G.L.
În motivele de apel,
sentința a fost criticată sub următoarele aspecte:
În motivele de apel
formulate, procurorul a arătat că sentința atacată este nelegală, motivat de
faptul că instanța de fond, reținând aceeași situație de fapt și aceeași
încadrare juridică dată faptelor, nu a făcut aplicarea disp. art. 64 lit. d) și
e) C. pen., respectiv nu a interzis inculpatului drepturile părintești și
dreptul de a fi tutore sau curator, alături de drepturile prev. de art. 64 lit.
a) teza II și lit. b) C. pen. În plus instanța de fond, când a făcut concursul
dintre cele două pedepse complementare aplicate, a omis să dea curs
dispozițiilor art. 35 C. pen.
Inculpatul, la
termenul de astăzi, personal, cât și asistat de apărătorul desemnat din oficiu,
a precizat că nu a declarat apel și nu își însușește apelul declarat în numele
său de avocat I.A.G., sens în care instanța de apel, după ce în prealabil i-a
adus la cunoștință consecințele poziției sale procesuale, a procedat la
consemnarea susținerile orale în proces-verbal separat atașat la dosar, și ca
atare va lua act de manifestarea de voință exprimată de acesta.
Prin Decizia penală
nr. 48 din data de 19 august 2009, Curtea de Apel Suceava a dispus următoarele:
A luat act că
inculpatul M.G.L. nu a declarat apel și nu își însușește apelul declarat de
avocat I.A.G. în numele său.
A admis apelul declarat
de Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava împotriva Sentinței penale nr.
203/08 iulie 2009 a Tribunalului Suceava.
A desființat în parte
Sentința penală nr. 203 din 8 iulie 2009 a Tribunalului Suceava și, în
rejudecare:
A aplicat
inculpatului și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prev.
de art. 64 lit. d) și e) C. pen. pe o perioadă de 10 ani, după executarea
pedepsei închisorii, pentru săvârșirea infracțiunii de viol prev. de art. 197
alin. (1), (3) teza I C. pen.
În temeiul art. 35
alin. (2) C. pen. a aplicat inculpatului, pe lângă pedeapsa rezultantă a
închisorii de 30 de ani, și pedeapsa complementară a interziceri drepturilor
civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), d) și e) C. pen. pe o perioadă
de 10 ani, după executarea pedepsei închisorii.
A menținut celelalte
dispoziții ale sentinței criticate dacă nu sunt contrare prezente decizii.
În temeiul art. 381
alin. (1) C. proc. pen. a dedus în continuare din pedeapsa aplicată durata
arestării preventive de la 8 iulie 2009 la zi.
În temeiul art. 383
alin. (1
1
) rap. la art. 350 C. proc. pen. a menținut arestarea
preventivă a inculpatului M.G.L.
Cheltuielile
judiciare au rămas în sarcina statului, inclusiv suma de 200 RON reprezentând
onorariu avocat oficiu, care se va avansa din fondul Ministerului Justiției și
Libertăților Cetățenești către B.A. Suceava.
Pentru a dispune în
acest sens, instanța de apel a reținut următoarele:
Raportat la situația
de fapt reținută, s-a stabilit încadrarea juridică legală a infracțiunilor comise
de inculpat, iar sancțiunile penale stabilite au fost judicios individualizate
în raport de criteriile prev. de art. 72 C. pen., s-au aplicat regulile de la
concursul de infracțiuni, și dându-se eficiență prevederilor art. 34 lit. b) C.
pen., s-a stabilit pedeapsa finală de executat, aceasta fiind în măsură să
răspundă cerințelor de sancționare, coerciție și reeducare prev. de art. 52 C.
pen.
Având în vedere că
aplicarea pedepsei complementare este obligatorie, întrucât legea penală în
alin. (1) teza finală a art. 175 și alin. (3) teza finală a art. 197 C. pen., o
prevede în mod expres, fiind îndeplinită și condiția cuantumului pedepsei
închisorii prev. de art. 65 alin. (3) C. pen., Curtea constată faptul că deși
instanța de fond a făcut aplicarea disp. art. 64 lit. a teza a-II-a și lit. b)
C. pen., în mod greșit nu a interzis inculpatului drepturile părintești și
dreptul de a fi tutore sau curator, prev de art. 64 lit. d) și e) C. pen.,
atunci când a aplicat acestuia pedeapsa complementară a interzicerii
drepturilor civile pentru infracțiunea de viol. În argumentare, Curtea
reamintește că inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de
viol asupra unei minore de 8 ani, astfel că, în raport cu tipul de infracțiune
săvârșită de acesta, de relațiile sociale ocrotite prin încriminare unei atare
fapte, de modalitățile concrete de comitere și de conduita inculpatului,
constată că interzicerea exercitării acestor drepturi ale inculpatului pe
durata executării pedepsei privative de libertate este o măsură necesară care
urmărește în cele din urmă un scop legitim, ocrotirea altor minori. Totodată
instanța a omis să facă aplicarea disp. art. 35 alin. (2) C. pen. atunci când a
făcut concursul dintre cele două pedepse complementare aplicate.
Inculpatul M.G.L. a
declarat recurs împotriva Deciziei penale nr. 48 din 19 august 2009 a Curții de
Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, criticând soluția ca
fiind nelegală și netemeinică, invocând cazul de casare prev. de disp. art. 385
9
alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. (s-au aplicat pedepse greșit individualizate în
raport cu prevederile art. 72 C. pen. sau în alte limite, decât cele prevăzute
de lege).
Critica nu este
fondată.
Analizând hotărârea
atacată, Înalta Curte reține că recursul declarat de inculpat nu este
întemeiat, urmând a fi respins, ca atare.
Situația de fapt a
fost corect stabilită de instanța de fond în baza probelor administrate,
încadrarea juridică dată faptei corespunde situației de fapt reținute, în mod
corect stabilind instanța de fond că sunt îndeplinite condițiile tragerii la
răspundere penală a inculpatului.
Pedeapsa aplicată
inculpatului a fost corect individualizată de către instanța de fond,
orientarea acesteia spre maximul special prevăzut de lege, fiind justificată de
gravitatea deosebită a faptelor comise de inculpat.
În cauză nu pot fi
identificate împrejurări care să poată face posibilă reducerea pedepsei.
Numai în acest mod
poate fi atins scopul educativ și coercitiv al pedepsei.
Față de toate aceste
considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție conform disp. art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat recursul formulat de
inculpatul M.G.L. împotriva Deciziei penale nr. 48 din 19 august 2009 a Curții
de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.
Se va deduce din
pedeapsa aplicată recurentului inculpat, durata reținerii și arestării
preventive de la 13 mai 2008 la 6 noiembrie 2009.
Conform disp. art.
192 din C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor
de judecată către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de inculpatul M.G.L. împotriva Deciziei penale nr.
48 din 19 august 2009 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze
cu minori.
Deduce din pedeapsa
aplicată recurentului inculpat, durata reținerii și arestării preventive de la
13 mai 2008 la 6 noiembrie 2009.
Obligă recurentul
inculpat la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat,
din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din
oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților
Cetățenești.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 6 noiembrie 2009.