ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.02.2008

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 552/2008

HOTĂRÂRE
14.02.2008
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 552/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 11 aprilie

2006 pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări

sociale, contencios administrativ și fiscal, reclamanta V.I. a chemat în judecată

Agenția Națională de Protecția Mediului, solicitând instanței să dispună obligarea

pârâtei să emită decizia de încadrare a sa, începând cu data de 01 ianuarie 2006,

în funcția publică de consilier clasa I, gradul profesional superior, treapta I

de salarizare, precum și obligarea pârâtei să îi restituie diferența de salariu,

reactualizată, începând cu luna ianuarie 2006 și până la punerea în executare a

hotărârii judecătorești ce va fi pronunțată.

În motivarea acțiunii,

reclamanta arată, în esență, că în urma promovării concursului organizat în anul

2005, în luna octombrie a acestui an a fost încadrată în funcția publică de consilier

clasa I, gradul profesional superior, treapta I de salarizare, în baza O.U.G.

nr. 92/2004

privind reglementarea drepturilor salariale

și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005.

În anul 2006,

în baza prevederilor art. 4 din O.G. nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor

salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006, reclamanta

a solicitat

Agenției

Naționale de Protecția Mediului

să emită decizia prin

care să fie încadrată în funcția publică, gradul și treapta de salarizare conform

concursului pe care l-a promovat în anul 2005.

Prin sentința

civilă nr. 2311 din 12 mai 2006,

Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte

de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal, a declinat competența

de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, reținând incidența art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea

nr. 554/2004, în raport cu rangul central al autorității publice pârâte.

Prin sentința civilă

nr. 710 din 07 martie 2007, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a admis acțiunea reclamantei V.I. și a obligat-o pe pârâta

Agenția Națională de Protecția Mediului să emită o nouă decizie de încadrare a reclamantei

în funcția publică de consilier clasa I, grad profesional superior, treapta I de

salarizare, începând cu data de 01 ianuarie 2006, cu acordarea drepturilor de salarizare

reactualizate, începând cu data de 01 ianuarie 2006.

Pentru a pronunța această

soluție, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,

a reținut, în esență, că art. 4 din O.G. nr. 2/2006 permitea salarizarea funcționarilor

publici în anul 2006 la nivelul tuturor celor 3 trepte de salarizare, fără a mai

exista limitarea impusă prin art. 9 din O.U.G. nr. 92/2004, în considerarea căreia

reclamanta fusese încadrată, prin decizia nr. 677 din 01 noiembrie 2005, la nivelul

treptei 3 de salarizare, deși susținuse examen pe funcția publică de consilier clasa

I, grad profesional superior, treapta I de salarizare.

Împotriva sentinței civile

pronunțate de Curtea de Apel București a declarat recurs pârâta Agenția Națională

de Protecția Mediului, susținând că instanța de fond a pronunțat o hotărâre lipsită

de temei legal, dată cu aplicarea greșită a legii.

În motivarea recursului,

recurenta-pârâtă arată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre argumentată pe

motive de echitate și fără a fi motivată în drept și că dispunând acordarea drepturilor

solicitate de reclamantă începând cu data de 01 ianuarie, în condițiile în O.G.

nr. 2/2006 a fost publicată la data de 20 ianuarie 2006, instanța a încălcat principiul

neretroactivității legii civile.

În susținerea recursului,

recurenta-pârâtă a invocat practica

Înaltei Curți de Casație

și Justiție,

s

ecția de contencios administrativ

și fiscal

.

Prin concluziile scrise

depuse la termenul de judecată din 14 februarie 2008, intimata-reclamantă a solicitat

respingerea recursului formulat de recurenta-pârâtă, susținând că sentința recurată

este temeinică și legală.

Analizând recursul formulat

de recurenta-pârâtă Agenția Națională de Protecția Mediului, prin prisma motivelor

invocate, în raport cu dispozițiile art. 304 și art. 304

1

și cu legislația aplicabilă în materia supusă cenzurii instanței de control judiciar,

Curtea constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:

Este necontestat faptul

că în anul 2005 intimata-reclamantă a promovat concursul pentru ocuparea funcției

publice de consilier clasa I, gradul profesional superior, treapta I de salarizare,

iar în considerarea dispozițiilor art. 9 din O.U.G. nr. 92/2004

privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi

ale funcționarilor publici pentru anul 2005, a fost retribuită la nivelul treptei

3 de salarizare.

În esență,

intimata-reclamantă solicită ca, în anul 2006, ulterior intrării în vigoare a O.G.

nr. 2/2006, să fie retribuită conform treptei 1 de salarizare, motivat de faptul

că această ordonanță a Guvernului nu mai prevedea limitarea dispusă prin art. 9

din O.U.G. nr. 92/2004.

Instanța de

fond, admițând acțiunea, a avut în vedere prevederile art. 4 alin. (1) din O.G.

nr. 2/2006, potrivit cărora „Salariul de bază se stabilește în funcție de categorie,

de clasă care reflectă nivelul studiilor necesare exercitării funcției publice și,

după caz, cu gradul profesional al funcției publice, precum și în raport cu nivelul

la care se prestează activitatea, respectiv la nivel central sau local, potrivit

anexelor nr. I-V pentru luna ianuarie, nr. Ia-Va pentru perioada februarie-august

2006 și, respectiv anexelor nr. Ib-Vb pentru perioada septembrie-decembrie 2006”.

Totodată,

instanța de fond a considerat că O.G. nr. 2/2006 nu mai conține limitarea prevăzută

de dispozițiile art. 9 alin. (2) din O.U.G. nr. 92/2004, potrivit căruia:

(2)

Funcționarii

publici promovați în cursul anului 2005 pe o funcție publică de execuție de un grad

profesional superior celui deținut beneficiază de salariile de bază prevăzute în

anexele la prezenta ordonanță de urgență, pentru gradul profesional în care promovează,

la treapta 3 de salarizare. Dacă funcționarul public are un salariu de bază mai

mare decât cel prevăzut la treapta 3 de salarizare, salariul de bază de care beneficiază

după promovarea în gradul profesional se stabilește potrivit treptei de salarizare

imediat superioare care asigură o creștere salarială.

Înalta Curte

constată, însă, că instanța de fond a pronunțat o hotărâre lipsită de temei legal

datorită neobservării dispozițiilor art. 6 alin. (2) din O.G. nr. 2/2006, care reiau,

în materialitatea lor, dispozițiile art. 9 alin. (2) din O.U.G. nr. 92/2004.

Astfel,

art. 6 alin. (2) din O.G. nr. 2/2006 dispune în mod expres în sensul că:

„(2) Salariile de bază ale persoanelor care ocupă în anul 2006 o funcție

publică de execuție, în condițiile legii, se stabilesc la nivelul treptei 3 de salarizare,

corespunzătoare categoriei, clasei și gradului profesional în care sunt numite.”

Or, este de

necontestat faptul că intimata-reclamantă și-a păstrat în anul 2006 categoria, clasa

și gradul profesionale conform concursului promovat în 2005, iar salarizarea i-a

fost stabilită la nivelul treptei 3 de salarizare, în sensul dispozițiilor exprese

ale art. 6 alin. (2) din O.G. nr. 2/2006.

În raport de cele mai

sus reținute, Curtea apreciază că soluția instanței de fond este nelegală și netemeinică,

motiv pentru care, față de dispozițiile art. 312 alin. (1)-(3) C. proc. civ., va

casa sentința atacată și va respinge, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamanta

V.I.

Admite recursul declarat

de Agenția Națională de Protecția Mediului împotriva sentinței civile nr. 710 din

07 martie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ

și fiscal.

Casează sentința atacată

și, în fond, respinge acțiunea formulată de reclamanta V.I., ca nefondată.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 14 februarie 2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2007-04-17
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2040/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 10 mai 2006 reclamanta D.G.M.M. a chemat în judecată A.N.P.M., solicitând obligarea acesteia să emită decizia de încadrare a
ÎCCJ 2007-01-23
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 387/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 5 aprilie 2006, reclamanta C.D. a chemat în judecată A.N.P.M., solicitând obligarea acesteia la emiterea unei decizii de înc
ÎCCJ 2006-02-08
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 433/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la 11 martie 2005, reclamanta O.V. a chemat în judecată Autoritatea Națională a Vămilor, solicitând anularea Ordinului nr. 72 din
ÎCCJ 2006-02-23
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 655/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată sub nr. 1711/2005, la Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, reclamanta B.M. a chemat
ÎCCJ 2005-11-23
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5615/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 15 martie 2005, reclamanta S.M. a solicitat anularea Ordinului nr. 69 din 26 ianuarie 2005, emis de pârâta Autoritatea Națio
Sursă