ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2073/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios

administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 2969 din 4 noiembrie 2008, a admis

acțiunea formulată de reclamanții T.I. și T.M., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul

Afacerilor Externe și constatând refuzul nejustificat, al acestuia din urmă, de

a răspunde cererii reclamanților, l-a obligat să stabilească o dată la care reclamanții

să fie invitați să depună și să înregistreze cererea de redobândire a cetățeniei

române, în conformitate cu prevederile Legii nr. 21/1991.

Pentru a hotărî astfel

instanța a reținut că, prin acțiunea lor, reclamanții au invocat refuzul nejustificat

al pârâtului de a le primi cererea de redobândire a cetățeniei române și de a o

transmite Comisiei pentru cetățenie din cadrul Ministerului Justiției, cerere corect

întemeiată pe dispozițiile art. 1 alin. (1), art. 8 alin. (1) și art. 18 alin.

(1) din Legea nr. 554/2004, iar în speță au fost îndeplinite cerințele art. 12 din

această lege, reclamanții făcând dovada îndeplinirii procedurii prealabile.

Pe fondul cauzei instanța

a constatat că acțiunea este întemeiată întrucât pârâtul și-a manifestat explicit

refuzul de a nu soluționa cererea reclamanților, fapt ce se încadrează în ipoteza

prevăzută de textul art. 2 din Legea nr. 554/2004, motiv pentru care acesta a fost

obligat să procedeze la soluționarea cererii, în sensul de a stabili data la care

reclamanții vor fi invitați să-și înregistreze cererea de redobândire a cetățeniei.

Față de această soluție

și caracterul modic al daunelor morale solicitate de reclamanți, respectiv 1 RON,

instanța a apreciat că se impune respingerea acestui capăt de cerere.

Împotriva acestei sentințe,

în termen legal, a declarat recurs Ministerul Afacerilor Externe, susținând că instanța

a pronunțat o hotărâre întemeiată pe o interpretare greșită a legii conform

art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Astfel, a menționat recurentul,

s-a apreciat greșit de instanța fondului că ne-am afla în ipoteza unui refuz nejustificat

de a soluționa cererea reclamanților de a le fi primită cererea privind redobândirea

cetățeniei întrucât conduita Ministerului Afacerilor Externe prin secția consulară

a Ambasadei României la Chișinău, nu poate fi asimilată definiției legale a refuzului

nejustificat conținută de art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004.

Mai mult, recurentul a

susținut că Ministerul Afacerilor Externe în mod explicit și-a exprimat voința că

cererea va fi soluționată favorabil și nu a fost negat dreptul reclamanților de

a depune cerere de redobândire a cetățeniei.

S-a mai susținut de recurent,

că la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, nu era îndeplinită condiția

depășirii unui termen rezonabil de soluționare a cererilor administrative ale reclamanților.

Recursul declarat este

neîntemeiat și va fi respins conform art. 312 C. proc. civ.

În mod corect instanța

de fond a soluționat cauza în sensul admiterii acțiunii reclamanților T.I. și T.M.

în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Externe, constatându-se refuzul

nejustificat al pârâtului de a răspunde cererii reclamanților. Pârâtul-recurent

în cauză a fost obligat să stabilească o dată la care reclamanții să fie invitați

să depună și să înregistreze cererea de redobândire a cetățeniei române în conformitate

cu prevederile Legii nr. 21/1991.

De precizat că prin acțiunea

introductivă în instanță înregistrată la 1 septembrie 2008, reclamanții T.I. și

T.M. au solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat pârâtul

să stabilească data la care să fie invitați spre a depune/înregistra la secția consulară

a României din Republica Moldova, cererile de redobândire a cetățeniei române conform

Legii nr. 21/1991, modificată, într-un termen rezonabil.

Din actele cauzei se constată

că reclamanții, au adresat prima cerere scrisă la 27 iunie 2008, au revenit în același

sens, la 27 iulie 2008 iar la data judecării cauzei de instanța de fond respectiv

4 noiembrie 2008 nu se fixase încă un termen în vederea depunerii și înregistrării

actelor privind cetățenia petenților.

Este de reținut că rezolvarea

nefavorabilă a unei cereri adresate unei autorități administrative nu echivalează

cu un refuz nejustificat în măsura în care această rezolvare a avut un temei legal.

Ori faptul că numărul

persoanelor ce doresc depunerea unor cereri de redobândirea cetățeniei române este

mare, nu constituie un temei legal de a nu fi soluționată cererea, eventual de stabilire

a unui termen la care petenții să se prezinte și să înregistreze cererea și actele

în sprijinul acesteia.

Împrejurarea că se recunoaște

dreptul petenților la depunerea unei astfel de cereri nu reprezintă un temei pentru

recurentă de a nu asigura o procedură de planificare care să elimine vătămarea recurenților.

Așa fiind, se constată

că recursul este neîntemeiat și întrucât hotărârea atacată este legală și temeinică,

recursul va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de Ministerul Afacerilor Externe împotriva sentinței civile nr. 2969 din 4 noiembrie

2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Obligă recurentul la plata

sumei de 420 RON cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 8 aprilie 2009.