ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2166/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2166/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Obiectul cererii adresate
instanței de fond.
Prin cererea de chemare în
judecată, înregistrată la data de 1 octombrie 2008 pe rolul Curții de Apel
București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta B.S.
a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Afacerilor Externe, solicitând
instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să stabilească data la care va
fi invitată să depună/înregistreze cererea de redobândire a cetățeniei române,
în conformitate cu dispozițiile Legii cetățeniei române, nr. 21/1991, la Secția
consulară a României din Republica Moldova într-un termen scurt, rezonabil.
În motivarea cererii,
reclamanta a arătat, în esență, următoarele: In luna mai 2008, s-a prezentat la Secția consulară a Ambasadei României din Republica Moldova pentru a depune cererea de
redobândire a cetățeniei române, cerere care i-a fost refuzată și i s-a
comunicat să formuleze o cerere scrisă de programare pentru a fi invitată să
depună cererea.
La data de 20 mai 2008 a
adresat o primă cerere scrisă, la care nu a primit răspuns, astfel că la data
de 11 iulie 2008 a transmis o a doua cerere de programare în vederea depunerii
cererii de redobândire a cetățeniei române, la care a primit răspuns prin
adresa nr. 1134 din 17 iulie 2008 în sensul de a aștepta, întrucât, ulterior
procesării cererii sale, va fi invitată să depună solicitarea și documentele
necesare în vederea redobândirii cetățeniei române.
Considerând că
adresa primită reprezintă un refuz de soluționare a cererii sale, reclamanta a
revenit cu o nouă cerere la data de 22 iulie 2008 prin care a solicitat
programarea într-un termen scurt, rezonabil, pentru depunerea cererii de
redobândire a cetățeniei, primind la data de 1 august 2008 un răspuns similar
celui primit la adresa anterioară, în sensul că există un număr foarte mare de
solicitări și că urmează a primit invitație în vederea depunerii documentației.
Reclamanta
susține că atitudinea Secției consulare a Ambasadei României reprezintă un
refuz nejustificat de soluționare a cererii sale de redobândire a cetățeniei
române, fiindu-i îngrădit dreptul actual, legal și constituțional de a depune
și înregistra cererea de redobândire a cetățeniei române și fiind privată de
dreptul natural și constituțional, dobândit prin naștere, de a depune cererea,
astfel că este adusă atingere dreptului său fundamental de a obține cetățenia
română.
În drept,
reclamanta a invocat dispozițiile art. 1 art. 2 alin. (2), art. 7 și art. 8 din
Legea nr. 554/2004, ale art. l2 alin. (3) din Legea cetățeniei române, nr. 21/1991,
ale art. 10 din Convenția europeană asupra cetățeniei, ratificată prin Legea
nr. 396/2002, și ale art. 5 alin. (l) din Constituția României.
Soluția
instanței de fond.
Prin sentința
civilă nr. 3177 din 19 noiembrie 2008, Curtea de Apel București, secția a
VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis în parte acțiunea
reclamantei și a obligat pe pârâtul Ministerul Afacerilor Externe să
stabilească data pentru înregistrarea cererii de redobândire a cetățeniei
române, într-un termen scurt rezonabil, și l-a obligat la plata cheltuielilor
de judecată în sumă de 750 lei către reclamantă.
Pentru a
pronunța această soluție, Curtea de apel a reținut, în esență, următoarele:
Deși pârâtul a
comunicat reclamantei răspunsul său în ceea ce privește invitarea pentru
depunerea cererii de redobândire a cetățeniei române, prin atitudinea sa a
amânat practic pentru un termen nedeterminat data la care reclamanta va fi
invitată să depună cererea de redobândire a cetățeniei.
A reținut
Curtea de apel că deși legea nu prevede un termen în care pârâtul să proceseze
cererile de redobândire a cetățeniei române, trecerea unui termen de
aproximativ 6 luni de la data la care reclamanta a formulat prima cerere, în
luna mai 2008, duce la imposibilitatea reclamantei de a-și valorifica
drepturile prevăzute de Legea nr. 21/1991, lipsind de efecte juridice
dispozițiile art. l2 alin. (3) din aceeași lege, cu atât mai mult cu cât
depunerea cererii reprezintă prima etapă, întrucât solicitarea se transmite
ulterior Comisiei de cetățenie din cadrul Ministerului Justiției pentru a urma
procedura prevăzută de lege.
În concluzie,
în raport cu dispozițiile art. 1 din Legea nr. 554/2004, Curtea de apel a
constatat refuzul nejustificat al pârâtului de a soluționa
cererea reclamantei privind stabilirea datei
pentru primirea actelor necesare
redobândirii cetățeniei române, neavând
relevanță motivele de ordin managerial invocate de minister referitoare la
capacitatea limitată de procesare a dosarelor datorită numărului mic de
funcționari și volumului
foarte mare de
cereri (peste 600.000).
Calea de atac exercitată.
Împotriva sentinței civile
nr. 3177 din 19 noiembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a
contencios administrativ și fiscal, a
declarat
recurs pârâtul Ministerul Afacerilor Externe.
Motivul de recurs invocat este cel
prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. pentru că instanța de fond a
pronunțat o hotărâre întemeiată pe o interpretare greșită a legii pentru că, în
mod eronat, s-a apreciat de către judecătorul fondului că ne aflăm în ipoteza
unui refuz nejustificat de a soluționa o cerere.
Se invocă faptul că Ministerul Afacerilor
Externe a răspuns solicitărilor reclamantei formulate la 15 iulie 2008 și 22
iulie 2008 în care i se comunice faptul că cererea sa va fi soluționată
favorabil dar ulterior, iar, în acest caz, nu suntem în prezența unei exprimări
explicite, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane.
Aceste răspunsuri dovedesc faptul că exprimarea
de voință a fost explicită în sensul că cererea va fi soluționară favorabil și
nu a fost negat dreptul reclamantei de a depune cerere de redobândire a
cetățeniei.
Se consideră că instanța nu a primit
apărările recurentului care vizau faptul că activitatea de organizare a
Ministerului Afacerilor Externe în Republica Moldova nu a ținut de decizia
luată la nivelul acestei instituții și de derularea activității în afara
României.
- Chiar și în aceste condiții, pentru
speță, se solicită analizarea momentului introducerii cererii de chemare în
judecată și, în acest caz, nu este îndeplinită condiția depășirii unui termen
rezonabil de soluționare a cererilor reclamantei.
Reclamanta a formulat întâmpinare și a
solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea soluției instanței
de fond.
Soluția instanței de recurs
După examinarea motivelor de recurs
invocată, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va admite
recursul declarat pentru următoarele considerente:
- Reclamanta, la 20 mai 2008, s-a adresat
cu o cerere scrisă Consiliului General al Secției Consulare din cadrul
Ambasadei României din Republica Moldova pentru a depune cerere de redobândire
a cetățeniei române.
Ulterior, la 11 iulie 2008, a trimis o
nouă cerere scrisă prin care a solicitat să fie invitată să depună cerere de
redobândire a cetățeniei române într-un termen scurt.
Secția Consulară a Ambasadei României în
Chișinău i-a comunicat un răspuns la 17 iulie 2008, dar reclamanta a revenit cu
o nouă cerere la 22 iulie 2008, iar Secția Consulară, la 01 august 2008 a
comunicat același răspuns, respectiv că există un număr foarte mare de
solicitări și că reclamanta va primi invitația pentru depunerea dosarului și
lista actelor ce îi sunt necesare pentru redobândirea cetățeniei.
Aceste răspunsuri au fost apreciate de
reclamantă ca fiind un refuz nejustificat de a-i soluționa cererea.
- Problema care se impune a fi dezlegată
în speță este legată de termenul în care autoritățile române trebuie să
soluționeze depunerea cererilor de redobândire a cetățeniei române.
Potrivit art. 12 alin. (2) din Legea
nr. 21/1991, modificată „persoanele care au domiciliul sau reședința în
străinătate pot depune cerere de redobândire sau de acordare întemeiată pe
dispozițiile art. 10 alin. (1) și art. 10
1
, însoțită de actele care
dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege, la misiunile diplomatice
ori oficiale consulare competente ale României. Cererile vor fi înaintate de îndată
Comisiei pentru cetățenie”.
Din interpretarea acestui text nu rezultă
că legea ar fi instituit un termen în care autoritățile trebuie să înregistreze
cererile pentru redobândirea cetățeniei române.
În lipsa unui asemenea termen legal
trebuia să se facă aplicarea prevederilor art. 10 din Convenția Europeană pentru
cetățenie, adoptată la Strasbourg la 6 noiembrie 1997 și ratificată de România
prin Legea nr. 396/2002 potrivit căruia „Fiecare stat parte trebuie să facă
astfel încât să examineze într-un termen rezonabil cererile privind dobândirea,
păstrarea, pierderea cetățeniei sale, redobândirea acesteia sau eliberarea unui
atestat de cetățenie”.
Nici noțiunea de „termen
rezonabil” nu este definită, dar, în jurisprudența instanței europene a
drepturilor omului, s-a conturat ideea că acest termen se apreciază ca fiind
sau nu rezonabil nu numai în raport de durată ci și de alți factori, respectiv
situația concretă a fiecărui caz.
În speță, verificând cererile
adresate de reclamantă se constată că de la formularea primei cereri, 20 mai
2008 și până la data formulării acțiunii la instanța de fond, 01 octombrie 2008
nu au trecut nici cinci luni.
La stabilirea caracterului rezonabil
al termenului în care să se soluționeze cererea reclamantei trebuie avut în
vedere și faptul că există un număr foarte mare de asemenea cereri care
generează o serie de probleme, mai ales că modul de organizare și funcționare
al Secției Consulare a Ambasadei României în Republica Moldova este influențat
și de atitudinea autorităților moldovene.
În aceste condiții, plecând de la
perioada relativ scurtă ce a trecut între momentul adresării primei cereri și
data formulării acțiunii în instanță, se poate considera că nu a fost depășit
„termenul rezonabil” pentru soluționarea cererii.
De aceea, în baza art. 312 alin. (2)
C. proc. civ., raportare la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004,
modificată va fi admis recursul declarat, va fi modificată sentința atacată în
sensul respingerii acțiunii reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite
recursul declarat de Ministerul Afacerilor Externe împotriva sentinței civile
nr. 3177 din 19 noiembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a
contencios administrativ și fiscal.
Modifică sentința atacată în sensul că
respinge acțiunea reclamantei ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 10
aprilie 2009.