ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1461/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1461/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de
față:
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 457 din 4 noiembrie
2009, Tribunalul Giurgiu a respins cererea de revizuire formulată de
condamnatul D.I. - fiul lui D. și A., în prezent deținut în Penitenciarul
Giurgiu.
A obligat recurentul
la plata sumei de 500 RON cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul
apărătorului din oficiu în cuantum de 100 RON a fost avansat din fondurile
Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.
Pentru a pronunța
această sentință, instanța de fond a reținut că prin Legea penală nr. 19 din 18
februarie 2002 Tribunalul Giurgiu a dispus condamnarea inculpatului D.I. la
pedeapsa de 20 de ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art. 174, art. 175 lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 7 lit. a) C. pen.
Împotriva acestei
sentințe, condamnatul D.I. a formulat cerere de revizuire invocând dispozițiile
art. 394 lit. a) C. pen., conform cu care au fost audiați 12 martori.
Prin Sentința penală
nr. 31/2004 a Tribunalului Giurgiu definitivă prin Decizia penală nr. 2921/2004
a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost respinsă ca nefondată cererea de
revizuire formulată de condamnat.
La data de 27 aprilie
2009, condamnatul a formulat o nouă cerere de revizuire invocând din nou
dispozițiile art. 394 lit. a) C. proc. pen. arătând că a luat cunoștință că
există prob noi depunând la dosar un articol de ziar intitulat "Un mort și
doi răniți la Disco Cluj din Valea Dragului".
În acest articol erau
menționate numele unor persoane și anume C.P. și S.L.L., condamnatul solicitând
audierea acestora, însă instanța de fond a respins cererea față de împrejurarea
că aceștia au fost audiați în faza de urmărire penală și în fața instanței de
judecată, motive pentru care a respins cererea de revizuire ca nefondată.
Împotriva acestei
sentințe a declarat apel condamnatul D.I. solicitând admiterea în principiu a
cererii de revizuire.
Prin Decizia penală
nr. 10/A din 19 ianuarie 2010, Curtea de Apel București, secția a II-a penală,
a respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuentul D.I. împotriva Sentinței
penale nr. 457 din 4 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, cauze
generale, și a obligat revizuentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de
stat în cuantum de 300 RON, din care 200 RON onorariul apărătorului din oficiu,
ce se avansează din fondul Ministerului Justiției, apreciind că soluția
pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică neputând fi
identificate împrejurări care să facă posibilă desființarea sentinței apelate.
Împotriva acestei
decizii, în termen legal a declarat recurs condamnatul D.I. solicitând a se
avea în vedere că există împrejurări ce nu au fost avute în vedere de instanță
la soluționarea cauzei.
Critica adusă nu este
fondată.
Analizând legalitatea
și temeinicia deciziei recurate sub aspectul motivelor de recurs invocate
conform art. 385
6
alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte reține că
recursul declarat de recurentul revizuent este nefondat, urmând a fi respins ca
atare pentru considerentele ce urmează:
Soluția pronunțată de
instanța de fond este legală și temeinică, în mod corect, dispunând respingerea
ca nefondată a cererii de revizuire față de împrejurarea că nu sunt incidente
în cauză dispozițiile art. 394 lit. a) C. pen.
Pentru a fi incident
acest caz de revizuire se impune a fi descoperite fapte sau împrejurări ce nu
au fost cunoscute de instanță la soluționare.
Ori articolul din
presă invocat de recurentul revizuent în susținerea cererii sale nu are
caracterul de noutate cerut de lege, în condițiile în care persoanele despre
care se face vorbire în acel articol au fost audiate atât în fața organelor de
urmărire penală iar o parte dintre ele chiar și în fața instanței.
În raport de această
situație, Înalta Curte apreciază că în cauză nu este incident cazul de
revizuire invocat de recurentul revizuent reglementat de dispozițiile art. 394
lit. a) C. proc. pen. așa încât recursul declarat de acesta apare ca nefondat
urmând a fi respins ca atare în baza dispozițiilor art. 385
15
pct. 1
lit. b) C. proc. pen.
Văzând și
dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de revizuentul D.I. împotriva Deciziei penale nr.
10/A din 19 ianuarie 2010 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și
pentru cauze cu minori și de familie.
Obligă recurentul
revizuent la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli către stat, din care
suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va
avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 16 aprilie 2010.