ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 16.04.2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1461/2010

HOTĂRÂRE
16.04.2010
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1461/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de

față:

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 457 din 4 noiembrie

2009, Tribunalul Giurgiu a respins cererea de revizuire formulată de

condamnatul D.I. - fiul lui D. și A., în prezent deținut în Penitenciarul

Giurgiu.

A obligat recurentul

la plata sumei de 500 RON cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul

apărătorului din oficiu în cuantum de 100 RON a fost avansat din fondurile

Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Pentru a pronunța

această sentință, instanța de fond a reținut că prin Legea penală nr. 19 din 18

februarie 2002 Tribunalul Giurgiu a dispus condamnarea inculpatului D.I. la

pedeapsa de 20 de ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 174, art. 175 lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 7 lit. a) C. pen.

Împotriva acestei

sentințe, condamnatul D.I. a formulat cerere de revizuire invocând dispozițiile

art. 394 lit. a) C. pen., conform cu care au fost audiați 12 martori.

Prin Sentința penală

nr. 31/2004 a Tribunalului Giurgiu definitivă prin Decizia penală nr. 2921/2004

a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost respinsă ca nefondată cererea de

revizuire formulată de condamnat.

La data de 27 aprilie

2009, condamnatul a formulat o nouă cerere de revizuire invocând din nou

dispozițiile art. 394 lit. a) C. proc. pen. arătând că a luat cunoștință că

există prob noi depunând la dosar un articol de ziar intitulat "Un mort și

doi răniți la Disco Cluj din Valea Dragului".

În acest articol erau

menționate numele unor persoane și anume C.P. și S.L.L., condamnatul solicitând

audierea acestora, însă instanța de fond a respins cererea față de împrejurarea

că aceștia au fost audiați în faza de urmărire penală și în fața instanței de

judecată, motive pentru care a respins cererea de revizuire ca nefondată.

Împotriva acestei

sentințe a declarat apel condamnatul D.I. solicitând admiterea în principiu a

cererii de revizuire.

Prin Decizia penală

nr. 10/A din 19 ianuarie 2010, Curtea de Apel București, secția a II-a penală,

a respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuentul D.I. împotriva Sentinței

penale nr. 457 din 4 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, cauze

generale, și a obligat revizuentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de

stat în cuantum de 300 RON, din care 200 RON onorariul apărătorului din oficiu,

ce se avansează din fondul Ministerului Justiției, apreciind că soluția

pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică neputând fi

identificate împrejurări care să facă posibilă desființarea sentinței apelate.

Împotriva acestei

decizii, în termen legal a declarat recurs condamnatul D.I. solicitând a se

avea în vedere că există împrejurări ce nu au fost avute în vedere de instanță

la soluționarea cauzei.

Critica adusă nu este

fondată.

Analizând legalitatea

și temeinicia deciziei recurate sub aspectul motivelor de recurs invocate

conform art. 385

6

alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte reține că

recursul declarat de recurentul revizuent este nefondat, urmând a fi respins ca

atare pentru considerentele ce urmează:

Soluția pronunțată de

instanța de fond este legală și temeinică, în mod corect, dispunând respingerea

ca nefondată a cererii de revizuire față de împrejurarea că nu sunt incidente

în cauză dispozițiile art. 394 lit. a) C. pen.

Pentru a fi incident

acest caz de revizuire se impune a fi descoperite fapte sau împrejurări ce nu

au fost cunoscute de instanță la soluționare.

Ori articolul din

presă invocat de recurentul revizuent în susținerea cererii sale nu are

caracterul de noutate cerut de lege, în condițiile în care persoanele despre

care se face vorbire în acel articol au fost audiate atât în fața organelor de

urmărire penală iar o parte dintre ele chiar și în fața instanței.

În raport de această

situație, Înalta Curte apreciază că în cauză nu este incident cazul de

revizuire invocat de recurentul revizuent reglementat de dispozițiile art. 394

lit. a) C. proc. pen. așa încât recursul declarat de acesta apare ca nefondat

urmând a fi respins ca atare în baza dispozițiilor art. 385

15

pct. 1

lit. b) C. proc. pen.

Văzând și

dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de revizuentul D.I. împotriva Deciziei penale nr.

10/A din 19 ianuarie 2010 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și

pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă recurentul

revizuent la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli către stat, din care

suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 16 aprilie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2006-03-09
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1546/2006
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 644 din 15 noiembrie 2005 a Tribunalului Cluj, s-a respins, în temeiul art. 461 C. proc. pen., contestația la executare formulată de con
ÎCCJ 2010-04-16
0,92
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1456/2010
Asupra recursului penal de față, Prin Sentința penală nr. 523 din 11 decembrie 2009, Tribunalul Giurgiu a dispus, în baza art. 174 alin. (1) C. pen., combinat cu art. 175 lit. h) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., a condamnat pe
ÎCCJ 2004-01-20
0,92
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 329/2004
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Giurgiu, prin sentința penală nr.62 din 3 martie 2003 a respins cererea formulată de condamnatul I.G. pentru revizuirea sentinței penale nr.37/2002, p
ÎCCJ 2004-05-28
0,92
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2921/2004
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 31 din 2 februarie 2004, Tribunalul Giurgiu a respins cererea de revizuire a sentinței penale nr. 19 din 18 februarie 2002 a Tribunalulu
ÎCCJ 2013-06-05
0,92
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1939/2013
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 180 pronunțată la data de 06 decembrie 2012 de Tribunalul Călărași, s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de condam
Sursă