ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3912/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța sub nr. 421/118/2006 (număr vechi 1505/COM/2006), reclamanta SC H.N. SRL în contradictoriu cu pârâta SC P. SRL Constanța a solicitat obligarea acesteia din urmă la plata sumei de 108.903,68 RON cu titlu de sumă minimă garantată cu cheltuieli de judecată. Urmare a transmiterii electronice a unor oferte turistice de către reclamanta societatea pârâtă i-a remis, în aceeași modalitate o adresă prin care exprimă consimțământul de a contracta un număr de 12 locuri, pe serie la Hotel N., menționând că deține contracte ferme cu terțe persoane juridice putând oferi servicii; solicitându-se totodată și transmiterea propunerii contractuale.

Odată purtate negocierile a fost încheiat contractul de prestării servicii nr. 15/2005 societatea având calitatea de prestator, iar pârâta având calitatea de beneficiar. Pârâta a formulat cererea reconvențională prin care a solicitat a se constata nulitatea absolută a contractului pentru lipsa totală a consimțământului. În drept a invocat dispozițiile art. 968 C. civ. Prin sentința civilă nr. 8517/COM din 13 decembrie 2006 Tribunalul Constanța a admis acțiunea principală formulată de reclamanta – pârâtă SC H.N. SRL în contradictoriu cu pârâta SC P. SRL Constanța , a obligat pârâta reconvenientă către reclamanta pârâtă la plata sumei de 108.903,68 RON cu titlu de sumă minimă garantată și a respins ca nefondată cererea reconvențională.

Apelul declarat de pârâtă împotriva sentinței a fost constatat ca fiind perimat prin decizia nr. 42 din 18 martie 2011 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal. Verificând actele și lucrările dosarului, instanța a constatat la termenul de judecată fixat la data de 5 aprilie 2007, îndeplinirea legală a procedurii de citare cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele C. proc. civ., Curtea de Apel Constanța la cererea apelantei pârâte a dispus prin încheiere suspendarea judecății cauzei în conformitate cu dispozițiile art. 244 alin. (2) C. proc. civ., ca urmare a începerii urmării penale pentru săvârșirea infracțiunii da fals împotriva administratorului societății SC H.N.

SRL, conform Rezoluției de confirmare nr. 9124 din 2 februarie 2007 emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați privind dosarul nr. 87625 al Inspectoratului de Poliție al Județului Galați. Prin Rezoluția din data de 18 decembrie 2008 pronunțată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați în dosarul nr. 9124/P/2006 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului I.C. și neînceperea urmăririi penale față de acesta. La data de 4 ianuarie 2010 apelanta pârâtă a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei, însă la termenul de judecată fixat la data de 21 ianuarie 2010 apelanta pârâtă SC P. SRL Constanța a învederat instanței că a formulat o nouă plângere penală împotriva SC H.N. SRL, reprezentată prin I.C., administrator, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenții, faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 215 alin. (3) C. pen.

Față de actele pe care le-a depus la dosar, a solicitat a se dispune suspendarea cauzei în continuare, conform art. 244 C. proc. civ., până la soluționarea cercetărilor penale. Prin încheierea din 21 ianuarie 2010 instanța a dispus suspendarea judecății cauzei în conformitate cu dispozițiile art. 244 alin. (2) C. proc. civ. La data de 11 ianuarie 2011 apelanta pârâtă a formulat o nouă cerere de repunere pe rol a cauzei, cerere ce a primit termen de judecată la data de 27 ianuarie 2011. La termenul de judecată din data de 27 ianuarie 2011 intimata reclamantă a invocat excepția perimării apelului formulat de către SC P. SRL Constanța în conformitate cu art. 248 alin. (1) și (3) C. proc. civ., pentru cererea de suspendare din data de 5 aprilie 2007. Instanța a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile reglementate de art. 248 C. proc.

civ. privind perimarea, având în vedere că la data de 18 decembrie 2008 prin Rezoluția Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași s-a dispus scoaterea de sub urmărirea penală a lui I.C. și neînceperea urmăririi penale față de acesta, iar actul întrerupător al termenului de perimare s-a îndeplinit de parte la 4 ianuarie 2010, până la această dată neîndeplinindu-se vreun act de procedură care să întrerupă perimarea, în conformitate cu dispozițiile art. 249 C. proc. civ. Împotriva deciziei a declarat recurs pârâta SC P. SRL care a invocat următoarele critici: - Admiterea de către instanța de apel a excepției perimării apelului este vădit eronată pentru că, o asemenea excepție pentru a fi raportată numai la a doua încheiere de suspendare, cea din data de 21 ianuarie 2010, când cauza a fost suspendată conform dispozițiilor art. 242 alin. (2) până la soluționarea unei noi plângeri penale formulate la 13 ianuarie 2010 împotriva intimatei.

Se arată că, la 11 ianuarie 2011, s-a formulat cerere de repunere pe rol a apelului și că după repunerea cauzei pe rol – la data de 27 ianuarie 2011 – intimata a invocat excepția perimării apelului, însă prin raportare la prima încheiere de suspendare a cauzei din 5 aprilie 2007 prin care cauza a fost suspendată până la soluționarea cererii de urmărire penală, formulată împotriva administratorului intimatei. Recursul este fondat pentru următoarele considerente. În cauză, excepția perimării apelului a fost soluționată greșit în condițiile în care instanța a raportat prevederile ce reglementează perimarea la suspendarea dispusă la data de 5 aprilie 2007. Astfel, în cauză s-a dispus o primă suspendare a judecății la data de 5 aprilie 2007 în temeiul art. 244 alin. (2) C. proc.

civ. ca urmare a începerii urmării penale împotriva administratorului societății SC H.N. SRL. Cauza în baza căreia s-a dispus suspendarea a încetat la 18 decembrie 2008 când s-a dispus – prin rezoluțiune a Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați – scoaterea acestuia de sub urmărirea penală. La cererea pârâtei de repunere pe rol a cauzei – formulată la 4 ianuarie 2010 – instanța a fixat termen de judecată 21 ianuarie 2010 când, pârâta a solicitat din nou suspendarea cauzei, cerere admisă , astfel că judecarea apelului a fost suspendată din nou la data de 21 ianuarie 2010 conform art. 244 alin. (2) C. proc. civ. până la soluționarea unei alte plângeri penale formulată de această dată, împotriva societății SC H.N.

SRL. La data de 11 ianuarie 2011, pârâta a solicitat repunerea pe rol a cauzei, acordându-se termen pentru soluționarea cererii la 27 ianuarie 2011. Se constată că, în cauză, au operat două suspendări în temeiul art. 244 alin. (2) C. proc. civ. pentru două cauze diferite. Prima suspendare a judecării apelului dispusă la 5 iulie 2007 s-a finalizat cu încuviințarea repunerii cauzei pe rol constatându-se că a încetat cauza în baza căreia s-a dispus o astfel de măsură, fără ca instanța să analizeze la acel moment incidența dispozițiilor art. 248 C. proc. civ. deși o putea face și din oficiu. Repunând cauza pe rol și dispunând apoi o nouă suspendare pentru o altă cauză, instanța de apel avea a se raporta la dispozițiile relative la această din urmă suspendare, iar nu față de prima care se finalizase prin repunerea cauzei pe rol și care nu a făcut obiectul discuției atunci când părțile și-au spus părea asupra excepției de perimare.

Așa fiind, excepția de perimare a fost greșit soluționată, ceea ce impune casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe conform art. 312 alin. (5) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâta SC P. SRL CONSTANȚA împotriva deciziei civile nr. 42/COM din 18 martie 2011 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare, aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 noiembrie 2011.