ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4488/2012

Asupra contestației în anulare de față: Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 879 din 26 ianuarie 2010 pronunțată de Judecătoria Iași a fost respinsă, ca neîntemeiată, acțiunea în constatarea nulității relative a testamentului autentificat sub nr. 2651 din 25 noiembrie 2005 la B.N.P. G.Z. formulată de reclamantul C.G. (decedat) și continuată de moștenitorii C.P., și N.D., în contradictoriu cu pârâții L.C. și C.C., fiind respinsă cererea reclamantelor de acordare a cheltuielilor de judecata ca neîntemeiată. A fost respinsă cererea pârâtului L.C. de acordare a cheltuielilor de judecată, ca nedovedită. A fost admisă cererea reclamantului C.C.

de obligare a reclamantelor la plata cheltuielilor de judecată, fiind obligate reclamantele C.P. și N.D. la plata în favoarea pârâtului C.C. a sumei de 2265 lei, reprezentând cheltuieli de judecată. Împotriva acestei sentințe au formulat recurs, atât C.P. cât și N.D., în calitate de moștenitoare a defunctului reclamant C.G., criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie. Tribunalul Iași, prin decizia nr. 720 din 7 martie 2011, a admis recursul declarat de N.D. și recursul declarat de C.P. împotriva sentinței civile nr. 879 din 26 ianuarie 2010 pronunțată de Judecătoria Iași, pe care a modificat-o în tot. A admis acțiunea formulată de către reclamantul C.G. și continuată de către C.P.

în contradictoriu cu pârâții L.C. și C.N. A anulat testamentul autentificat prin încheierea de autentificare nr. 2651 din 25 noiembrie 2005 la B.N.P. Z.G. Iași, fiind obligați pârâții la plata către C.P. a sumei de 38,3 lei, iar către stat a sumei de 1536,35 lei (taxe ce au făcut obiectul apărătorului public judiciar). Împotriva acestei decizii, contestatorii C.L. și L.C. au înregistrat la data de 11 septembrie 2012, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a Il-a civilă, contestație în anulare, întemeiată pe dispozițiile art. 318 C. proc. civ., solicitând admiterea contestației în anulare, în sensul anulării deciziei pronunțate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

La termenul de dezbateri în fond, Înalta Curte a invocat din oficiu, excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a ll-a civilă, în soluționarea prezentei cauze, rămânând în pronunțare pe acest aspect. Având în vedere dispozițiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., ce consacră ordinea de soluționare a^ excepțiilor, instanța va cerceta cu prioritate competența materială a Înaltei Curți, în raport de cererea cu care a fost investită, caracterul fondat al acesteia tăcând de prisos analiza oricăror altor cereri. În cauză, secția a ll-a civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost sesizată cu soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorii C.L.

și L.C., împotriva deciziei nr. 720 din 7 martie 2011 pronunțată de Tribunalul Iași, întemeiată pe dispozițiile art. 318 C. proc. civ. Pot forma obiect al contestației hotărârile instanțelor de recurs, ale instanțelor de apel, ale primei instanțe și cele pronunțate în cererile de revizuire și în contestații în anulare. Potrivit dispozițiilor art. 319 alin. (1) C. proc. civ. „contestația se introduce la instanța a cărei hotărâre se atacă”. În raport de dispozițiile legale mai sus-evocate, se constată că, fiind o cale de atac de retractare, contestația în anulare, indiferent de motivul invocat, este de competența instanței a cărei hotărâre se atacă și niciodată a instanței superioare. În acest context, sesizarea Înaltei Curți cu soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorii C.L.

și L.C. împotriva deciziei nr. 720 din 7 martie 2011 pronunțată de Tribunalul Iași, se constată că nu poate fi primită, întrucât instanța competentă, conform art. 319 alin. (1) C. proc. civ., este aceea care a pronunțat hotărârea atacată, respectiv Tribunalul Iași. Pentru aceste considerente, Înalta Curte va admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție și va trimite dosarul spre competentă soluționare Tribunalului Iași.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Scoate cauza de pe rol și înaintează contestația în anulare formulată de contestatorii C.L. și L.C. împotriva deciziei nr. 720 din 7 martie 2011 pronunțată de Tribunalul Iași spre competentă soluționare Tribunalului Iași. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 noiembrie 2012.