ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2040/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința civilă nr. 493 din 3

aprilie 2006 pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă, s-a

dispus respingerea contestației formulate de reclamanta L.D.J. în contradictor

cu intimata C.N.A.I.H.C. București SA, ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunța astfel,

instanța a reținut că reclamanta nu a depus la dosarul cauzei testamentului

autentificat sub nr. 4182/1956 despre care se face vorbire în certificatul de

moștenitor nr. 343/1959 din care rezultă că reclamanta vin la moștenirea

defunctei A.L., actele depuse la dosar privind vânzarea-cumpărarea din 14 iulie

1937 și actul de donație din august 1942, neavând aptitudinea de a face dovada

dreptului de proprietate asupra terenului, deoarece nu sunt înscrisuri

originale sau copii legalizate pentru a avea valoare probatoare, conform art.

139 C. proc. civ.

Prin decizia civilă nr. 132 din 1

martie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București, s-a dispus respingerea

apelului reclamantei împotriva sentinței civile nr. 493 din 5 aprilie 2006

pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă, ca nefondat și

obligarea apelantei la plata sumei de 1785 lei Ron, cu titlu de cheltuieli de

judecată, către intimată.

Pentru a se pronunța astfel,

instanța a reținut următoarele:

Corect a reținut instanța de fond,

că reclamanta trebuia să facă dovada calității de persoană îndreptățită și a dreptului

pretins a fi supus Legii nr. 10/2001, actele depuse de reclamantul, neavând o

astfel de aptitudine juridică.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs reclamanta arătând că toate probele de care a înțeles să se folosească

în judecata prezentei cauze i-au fost înmânate avocatei sale, cu care a pierdut

legătura, aflând ulterior că aceasta ar fi decedat în cursul procesului fără

a-i face apărările corespunzătoare.

Pe fond, arată că prin contractul de

vânzare-cumpărare nr. 3452 încheiat la Tribunalul Județului Prahova, L.A. și J.A. au dobândit imobilul în suprafață de 15 ha 0,782 mp teren situat în Otopeni, județul Ilfov, de la I.T.S., P.I.T., în urma decesului

acestora, întocmindu-se certificatul de moștenitor nr. 343/1959 la Notariatul

Raionului Orășenesc Tudor Vladimirescu, în baza testamentului lăsat de A.L.,

din care rezultă că recurenta deține 25%.

Depune la dosarul cauzei acte.

Intimata a formulat întâmpinare

solicitând respingerea recursului, deoarece culpa în alegerea avocatului

decedat în cursul procesului îi aparține reclamantei, art. 304 pct. 5 C. proc.

civ. nu se aplică deoarece textul se referă la înscrisuri noi.

Solicită respingerea recursului.

La termenul din 22 octombrie 2008

instanța a admis cererea formulată de M.A.R., de introducere a sa în cauză în

calitate de recurentă.

În motivarea cererii sale, M.A.R. a

arătat că este dobânditoare de drepturi succesorale consecință a convenției de

cesiune de drepturi succesorale situație în care preluând calitatea procesuală

a recurentei, arată că avocatul ales al cedentei a decedat la 25 decembrie

susținut interesele recurentei, mandatul avocatei încetând la data morții

acesteia, situație în care sunt incidente dispoziții art. 304 pct. 5 C. proc.

civ.

Pe fondul cauzei arată că

certificatul de moștenitor depus de recurentă are forța juridică a unui act

autentic, situație în care instanța a încălcat atât dispozițiile art. 1671 cât

și art. 1173 C. civ., ca de altfel și a dispozițiilor art. 139 C. civ.

Motivează în drept și pe

dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Depune la dosarul cauzei acte.

Examinând cererea de recurs instanța

reține următoarele:

Dreptul de apărare și judecata

cauzei cu legală citare reprezintă coordonate de esență ale oricărui proces,

relevate juridic de art. 105 alin. (2) C. proc. civ., care constituie dreptul

comun în materia actelor de procedură. Or, în condițiile în care avocatul ales

al părții a decedat în cursul judecății cauzei (în apel) fără a putea formula

apărările și a depune dovezile necesare susținerii cauzei, sunt incidente

dispozițiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ. referitoare la încălcarea formelor

de procedură procesuale sub sancțiunea nulității, situație în care, în raport

de art. 312 C. proc. civ. se va dispune admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

reclamanta A.D.J. însușit de cesionara M.A.R. împotriva deciziei nr. 132 A din 1 martie 2007 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori

și familie, și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

24 martie 2010

.