ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 560/2013
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 560/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Prin Decizia civilă
nr. 36 A din 9 aprilie 2012, Curtea de Apel Galați, secția I civilă, a admis
apelul declarat de către reclamantul W.A. împotriva Sentinței civile nr. 1583
din 17 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Galați.
A schimbat în tot
sentința și a anulat dispoziția nr. 636/SR/2004 a Primarului Municipiului
Galați; a dispus obligarea primarului la emiterea unei noi dispoziții de
acordare despăgubiri bănești în cuantum de 284.502,847 RON.
Pentru a decide
astfel, instanța de apel a arătat că față de îndrumările date de Înalta Curte
de Casație și Justiție prin decizia de casare, s-a dispus efectuarea unei
expertize topo de specialitate având ca obiective de identificare a imobilului
compus din teren și construcții potrivit descrierii din actul de donație din
1962, identificarea suprafeței de teren liberă de construcții ce poate fi
restituită în natură, precizarea dacă mai există construcții pe teren, astfel
cum sunt descrise în actul de donație și identificarea construcțiilor noi
edificate pe terenul apelantului.
Apelantul prin
apărător a precizat că nu dispune de alte înscrisuri decât actul de donație
invocat și memoriul tehnic anexă care confirmă existența imobilului pe cele
două terenuri din str. George Coșbuc nr. 298 și nr. 300.
Raportul de expertiză
topo relevă faptul că din recensământul clădirilor în anul 1941 reiese că
imobilul proprietatea numitului W.L. se afla la nr. 300, iar la renumerotarea
din anul 1948 la numărul 298 este imobilul proprietatea W.L. și I.N.
La identificarea în
teren la 28 iunie 2011 la numărul 300 expertul a găsit imobilul proprietatea
numitului I.V.
Experta a precizat că
fără schița care însoțește autorizația de înstrăinare nr. 28103/1962 eliberată
de Sfatul Popular Galați, așa cum este prevăzută în actul de donație din 19
decembrie 1962, nu este posibilă identificarea corectă a imobilului. Atât
petentul, cât și reprezentantul Primăriei Municipiului Galați au precizat
expres că nu pot prezenta această schiță.
Experta a precizat că
din memoriul tehnic invocat de apelant rezultă că sunt descrise trei corpuri de
clădiri care la data efectuării expertizei nu au putut fi identificate la
imobilul din Galați str. George Coșbuc nr. 292 proprietatea intervenientei S.C.
B.G. SRL Galați.
De altfel,
măsurătorile efectuate de expert la imobilul din str. George Coșbuc nr. 292 au
scos în evidență o suprafață de 921 m.p. și nu de 1226, 94 m.p. cât este
menționată în notificare pe baza memoriului tehnic invocat de apelant. Astfel
nu se poate justifica susținerea apelantului că imobilul notificat se găsește
în prezent la numerele actuale 292-294 în loc de 298-300. Cum identificarea
imobilului nu este posibilă în cauză potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (1)
din Legea nr. 10/2001, urmează a se stabili măsuri reparatorii prin echivalent.
Dispoziția a cărei
anulare se solicită este emisă anterior modificărilor prevăzute de Legea nr.
247/2005 cu privire la calculul despăgubirilor.
Reclamantul și
pârâtul Municipiul Galați au declarat recurs.
Reclamantul a
criticat hotărârea în condițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., arătând că
raportul de expertiză nu a identificat corect imobilul în litigiu.
Reclamantul a
transmis expertului prin corespondență electronică memoriul tehnic care însoțea
actul de donație al imobilului din anul 1962, document în care se făcea o
descriere amănunțită a tuturor corpurilor de construcție existente pe teren.
Un adevărat expert
era obligat să verifice planurile de situație sau topografice ale zonei
deținute de pârâtul Municipiul Galați.
Pârâtul Municipiul
Galați a invocat nesocotirea prevederilor art. 315 C. proc. civ. de către
instanța de apel pentru că în fond după casare a pronunțat o hotărâre identică
cu cea anterioară.
În mod greșit a fost
obligat pârâtul municipiul Galați să plătească despăgubiri, chiar dacă decizia
a fost emisă înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005. Odată cu
apariția acestei legi, sursele de finanțare, cuantumul și procedura de acordare
efectivă a despăgubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite în
natură au trecut în sarcina Autorității Naționale pentru Restituirea
Proprietăților, prin „Fondul Proprietatea".
Recursul declarat de
către reclamant este tardiv și va fi respins în consecință.
Astfel, decizia
recurată a fost comunicată, în condițiile art. 93 și 91 C. proc. civ., la
sediul profesional al avocatului reclamantului, la data de 17 mai 2012, iar
recursul a fost înregistrat la Curtea de Apel Galați la data de 5 iunie 2012.
Față de dispozițiile
art. 101 alin. (5) C. proc. civ., conform cu care, termenul care se sfârșește
într-o zi de sărbătoare legală, sau când serviciul este suspendat, se va
prelungi până la sfârșitul primei zile de lucru următoare, în speță, termenul
de 15 zile prevăzut de art. 301 C. proc. civ. s-a împlinit la 4 iunie 2012.
Pe cale de
consecință, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul declarat de
către reclamant va fi respins ca tardiv formulat.
Cât privește recursul
declarat de către pârâtul municipiul Galați sunt de reținut următoarele
aspecte:
Nu poate fi socotită
o încălcare a prevederilor art. 315 alin. (1) C. proc. civ. simpla împrejurare
că, în fond după casarea cu trimitere spre rejudecare, instanța a pronunțat
aceeași soluție asupra fondului ca cea din hotărârea casată.
Textul menționat
impune, pentru judecătorii fondului, obligativitatea deciziei de casare asupra
problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesității administrării unor
probe. Câtă vreme sunt respectate cerințele sub aceste aspecte impuse prin
decizia de casare, ar putea fi pronunțată aceeași soluție asupra fondului.
Nu este întemeiată
nici critica privitoare la faptul că pârâtul a fost obligat la plata de
despăgubiri.
Instanța de apel a
dispus obligarea pârâtului de „a emite o nouă dispoziție de acordare de
despăgubiri bănești în cuantum de 284.502,847 RON".
Această dispoziție a
instanței trebuie înțeleasă în sensul art. 16 alin. (1) din titlul VII al Legii
nr. 247/2005 conform cu care, deciziile/dispozițiile emise de entitățile
învestite cu soluționarea notificărilor, a cererilor de retrocedare sau, după
caz, ordinele conducătorilor administrației publice centrale învestite cu
soluționarea notificărilor și în care s-au consemnat sume care urmează a se
acorda ca despăgubire, însoțite, după caz, de situația juridică actuală a
imobilului obiect al restituirii și întreaga documentație aferentă acestora,
inclusiv orice înscrisuri care descriu imobilele construcții demolate depuse de
persoana îndreptățită și/sau regăsite în arhivele proprii, se predau pe bază de
proces-verbal de predare-primire Secretariatului Comisiei Centrale, pe județe,
conform eșalonării stabilite de aceasta, dar nu mai târziu de 60 de zile de la
data intrării în vigoare a prezentei legi.
Prin urmare,
obligația pârâtului nu este de a achita suma de 284.502,847 RON, ci de a emite
dispoziția în care să fie consemnată această sumă și să procedeze apoi în
sensul art. 16 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005.
Față de cele ce
preced, Înalta Curte a apreciat că instanța de apel a făcut aplicarea și
interpretarea corectă a prevederilor legii materiale incidente, motiv pentru
care criticile recurentului nu întrunesc cerințele art. 304 pct. 9 C. proc.
civ.
În consecință,
recursul declarat de către pârât va fi respins ca nefondat, cu consecința
rămânerii irevocabile a hotărârii atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca tardiv
recursul declarat de reclamantul W.A. împotriva Deciziei civile nr. 36 A din 9
aprilie 2012 a Curții de Apel Galați, secția I civilă.
Respinge ca nefondat
recursul declarat de pârâtul Municipiul Galați prin primar împotriva aceleiași
decizii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 7 februarie 2013.
Procesat de GGC - DG